„Revolutia fiscala” a PSD arunca in haos sistemul public de sanatate

BNS cere public explicatii Ministerului de Finante decizia de a transfera in sarcina salariatilor asigurarilor medicale pentru someri, pensionari, asistati social, personalul monahal, detinuti si alte categorii de persoane.  

 

Proiectul de OUG lansat in dezbatere publica de Ministerul Finantelor Publice (MFP) propune modificarea categoriilor de contribuabili la sistemul de asigurari de sanatate va arunca in haos sistemul public de sanatate, atrag atentia intr-o scrisoare deschisa, reprezentantii Blocului National Sindical (BNS).

Sindicalistii atrag atentia ca daca proiectul de act normativ intra in vigoare in forma actuala, Sanatatea risca sa ramana fara bani. Institutiile statului care pana acum suportau povara asistentei medicale pentru someri, pensionari, persoanele aflate in concediu de crestere copil, asistati sociali, preoti sau detinuti nu vor mai plati nimic, incepand cu 1 ianuarie 2018. Serviciile medicale pentru aceste categorii vor fi suportate de salariatii care, desi obligati sa cotizeze in continuare la CNAS, risca sa nu mai beneficieze de serviciile de care au nevoie.

 

Expertii BNS atrag atentia ca, in prezent, conform art 153, alin (1), lit. h) – o), Codul Fiscal, o serie de institutii publice achita la sistemul public de asigurari de sanatate contributiile pentru persoanele ce beneficiaza de diverse prestatii sau indemnizatii asigurate de institutiile in cauza:

• pentru someri – plata contributiei pentru asigurari de sanatate este asigurata de catre ANOFM, din fondul de somaj;
• pentru pensionari, dar si pentru cei aflati in concediu medical, ca urmare a unui accident de munca sau boala profesionala – plata contributiei pentru asigurari de sanatate este asigurata de catre CNPP, din bugetul asigurarilor sociale;
• pentru persoanele asistate social – plata contributiei pentru asigurari de sanatate este asigurata de catre ANPIS, din bugetul de stat;
• pentru personalul monahal – plata contributiei de asigurari de sanatate este asigurata de catre Secretariatul de Stat pentru Culte, din bugetul de stat;
• pentru persoanele aflate in penitenciare – plata contributiilor de asigurari de sanatate este asigurata de catre Ministerul Justitiei, din bugetul de stat.

Prin schimarile pe care le vizeaza, MFP propune ca, de la 1 ianuarie 2018, niciuna dintre institutiile mai sus mentionate sa nu mai asigure contributiile de sanatate pentru persoanele pe care le asista. BNS arata ca, in primele 9 luni ale acestui an, suma contributiilor platite de aceste institutii, pentru aceste categorii de persoane, a fost de 574 milioane lei, iar „majorarea pensiilor ar fi ridicat considerabil aceasta suma”.

„Avand in vedere ca de la 1 ianuarie 2018 salariatii vor fi singurii contributori ai sistemului de asigurari de sanatate, ei vor fi cei ce vor trebui sa suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, someri, asistati sociali, personal monahal, detinuti, etc. Nu numai ca Guvernul a eliberat angajatorul de toata responsabilitatea finantarii colective a sistemului de securitate sociala, acum statul s-a eliberat pe el insusi de obligatiile sociale, a considerat ca e prea mult. Si atunci, le-a transferat cuiva care are prea putina forta pentru a reactiona fata de astfel de decizii. Probabil in perioada urmatoare vom primi de la Ministerul Sanatatii  completarea acestui «cadou», lista prestatiilor medicale ce nu vor mai fi acoperite de asigurarea medicala”, subliniaza BNS.

 

Pe de alta parte, Executivul sustine ca trecerea contributiilor sociale de la angajatori la angajati incepand cu 1 ianuarie 2018, ar avea o serie de consecinte cu impact pozitiv.

„Nivelul contributiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel ca din totalul de 39,25% contributii platite la un salariu brut se vor plati 37,25%. Din totalul de 22,75% contributii datorate de angajator, 20 de puncte se transfera catre salariat”, se arata intr-un comunicat remis de MFP.

Potrivit actului normativ, din salariul brut, 35% vor fi contributii retinute de angajator in numele salariatului, iar contributiile ramase in sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (dupa transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% si vor acoperi riscurile de somaj, accidente de munca, concediu medical, creante salariale, iar acestea din urma vor fi cuprinse intr-o singura contributie, care se va numi contributie asiguratorie pentru munca.

Mai mult, autoritatile sustin ca o serie de masuri cu impact potential pozitiv pentru mediul de afaceri ar fi reducerea cotei de impozit pe venit la 10%. Aceasta s-ar aplica atat la veniturile salariale, cat si la veniturile din pensii, chirii, dobanzi, activitati agricole, venituri independente si drepturi de autor.

Executivul sustine ca mentinerea plafonului CAS pentru persoanele fizice autorizate, precum si cresterea deducerilor personale pentru cei cu venituri mici constituie alte masuri cu impact pozitiv.

 

In acelasi timp, guvernul are in vedere majorarea salariului minim pe economie de la 1.450 de lei cat este in prezent, la 1.900 de lei, ceea ce presupune costuri suplimentare care duce la somaj si la noi dezechilibre pe piata muncii. In plus, majorarea salariului minim brut presupune si majorarea contributiei la sanatate pentru persoanele fara venituri. Astfel, persoanele fizice care nu au venituri si nu sunt asigurate la sanatate, pentru a beneficia de asistenta medicala vor fi nevoite sa achite, fie plata lunara a contributiei la sanatate (contributia se calculeaza in procent de 5.5% la salariul minim brut, pe o perioada de 12 luni, avand valoarea lunara de 104,5 in loc de 79,75 lei), fie plata unica la momentul cand intervine necesitatea serviciilor medicale (contributia se calculeza in procent de 5.5% din 7 salarii minim brute, si anume 731 lei, spre deosebire de 558,25 lei).

Totodata, autoritatile au in vedere reducerea cotei de contributie la Pilonul II de pensii, de la 5,1% cat este in prezent la 3,75%, ceea ce este .