România, pe locul trei în Europa la prevalența hepatitei B
Un studiu publicat într-un jurnal de specialitate relevă faptul că 90% dintre pacienții români infectați nu sunt conștienți de acest lucru, iar numai 1% dintre cei eligibili pentru tratament beneficiază de terapie.
La finele lunii trecute publicația Lancet Gastroenterology & Hepatology Journal a prezentat pe larg rezultatele unui studiu efectuatla nivel eruropean de organizația Polaris Observatory în ceea ce privește prevalența hepatitei B în țările de pe continent și modul în care autoritățile din sistemele de sănătate ale fiecarei tări manageriază această problemă.
Așa cum ne-am obișnuit, rezultatele prezentate nu plasează România într-o lumină favorabilă, clasându-ne pe locul al treilea în topul țărilor europene cu cea mai ridicată prevalență a infecțiilor cauzate de virusul hepatitei B (HBV). Pe primul loc se situează Albania, secondată de Belarus, acestea fiind singurele două țări de pe continent în care prevalența bolii este mai ridicată decât în România.
Un alt aspect îngrijorător semnalat în articolul din Lancet Gastroenterology & Hepatology Journal este acela că 90% din populația infectată din România nu este conștientă de acest fapt, iar 99% dintre pacienții eligibili pentru tratament, rămân netratați. Astfel, rata de tratament din România este cea mai scăzută din toate țările din regiune, se mai menționează în studiul citat.
Marinela Debu
Statisticile indică faptul că aproximativ 680.000 de români sunt infectați cu virusul hepatitei B, iar în aceste condiții, medicul Homie Razavi, expert în cadrul Center for Disease Analysis Foundation avertizează că autoritățile trebuie să ia măsuri de urgență, în caz contrar urmând să crească numărul deceselor cauzate de boli ale ficatului asociate infecției cu virusul hepatitei B, fapt cu atât mai regretabil, dacă ținem cont că majoritatea acestor decese pot fi prevenite printr-un tratament adecvat.
Rezultatele studiului au fost comentate și de Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România, care spune că analiza „atrage atenţia asupra necesităţii implementării unor programe de diagnosticare şi tratament astfel încât să se înregistreze progrese importante în atingerea obiectivului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – eliminarea hepatitelor virale A, B, C, D şi E până în 2030”.
Marinela Debu a mai precizat că este nevoie de mai multă implicare în ceea ce priveşte diagnosticarea, și consideră că faptul că de la 1 aprilie medicii de familie pot prescrie analizele specifice identificării hepatitelor virale, fără ca pacienţii să plătească pentru acest serviciu, este un pas înainte pentru România.
Contractul-cadru CNAS pentru 2018 prevede faptul că, de la 1 aprilie, medicii de familie pot cere analize pentru depistarea hepatitei B şi C pentru toate categoriile de asiguraţi. „Vaccinarea la naştere este vitală pentru a împiedica transmiterea virusului de la mamă la făt, dar și pentru orice nou-născut, astfel încât să nu fie infectat ulterior cu virusul hepatitic B. Conform studiului Polaris Observatory, prevalenţa infecțiilor cu HBV în rândul copiilor români cu vârsta de cinci ani este de aproximativ 0.2%”, a adăugat Marinela Debu.
Un alt raport, întocmit de Euro Hepatitis Care Index arată că în România, principalele probleme în abordarea hepatitelor virale vizează lipsa măsurilor sistematice de depistare a persoanelor infectate, lipsa finanţărilor pentru testare fără a fi nevoie de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist, lipsa unui registru al cancerului hepatocelular, lipsa unui corp de asistenţi medicali specializaţi în managementul hepatitelor virale, lipsa unui sistem naţional şi eficient de monitorizare a hepatitelor virale.
