România scapă de procedura de infringement după blocarea exportului paralel de vaccin împotriva rujeolei
Măsura, impusă de fostul ministrul al Sănătății Florian Bodog, pe fondul epidemiei de rujeolă și al crizei de vaccin, fusese contestată, la Comisia Europeană, de o asociația a distribuitorilor de medicamente.
În urmă cu un an, Florian Bodog, care deținea la acea vreme funcția de ministru al Sănătății, lua decizia de a bloca tempoar exportul intracomunitar de vaccin antirujeolic, pe fondul crizei de vaccin aparute în mai multe județe, în plină epidemie de rujeolă. Măsura a fost luată după ce a fost obținut în prealabil avizul Comisiei Europene, notificată în acest sens la finele lunii aprilie 2017.
La scurt timp, măsura a fost însă contestată de Asociația Distribiutorilor Europeni de Medicamente, care susțineau că nici criza de vaccinuri și nici epidemia de rujeolă nu se datorează în mod direct exporturilor intracomunitare, ci incapacității autorităților din România de a gestiona situația. În consecință, împotriva României a fost făcută o plângere la Comisia Europeană, solicitându-se declanșarea procedurii de infringement.
Plângeri pentru măsuri similare au fost primite pe adresa CE și împotriva Poloniei și Slovaciei, iar la finele săptămânii trecute, autoritățile europene au luat o decizie finală în acest sens.
Decizia este favorabilă celor trei țări, care scapă astfel de declanșarea procedurii de infringement.
Comisia Europeană a considerat astfel că măsura luată de autoritățile române, care au decis să blocheze temporar exporturile intracomunitare cu vaccin antirujeolic, a fost justificată. Acest fapt era evident, din moment ce, la momentul respectiv, aceeași comisie și-a dat avizul în acest sens.
În motivarea deciziei, comisia arată că deși importurile şi exporturile paralele de medicamente reprezintă o formă legală de comerţ în cadrul pieţei unice, „statele membre pot, în anumite cazuri, să restricţioneze comerţul paralel, atâta timp cât măsurile pe care le iau sunt justificate, rezonabile şi proporţionale pentru a garanta un interes public legitim. De exemplu, ar putea fi vorba despre măsuri menite să asigure o furnizare adecvată şi continuă de medicamente către populaţie”, susțin reprezentanții autorităților europene.
Faptul că farmaciile nu sunt aprovizionate în mod corespunzător şi permanent cu medicamente de uz uman este o problemă gravă şi tot mai amplă, care, în ultimii ani, a afectat mai multe state membre şi care are un impact negativ semnificativ asupra pacienţilor. Comisia europeană recunoaşte că unul dintre motivele care au dus la apariţia deficitului de aprovizionare cu anumite medicamente de uz uman ar putea fi tocmai comerţul paralel.
„Reconcilierea respectului faţă de libera circulaţie a mărfurilor cu dreptul de acces la asistenţă medicală necesită găsirea unui echilibru delicat. După o evaluare atentă, Comisia a concluzionat că nu iniţierea unei proceduri de infringement este calea adecvată de soluţionare a acestei situaţii complexe. Este nevoie de identificarea altor modalităţi de a aborda eficient şi rapid o chestiune care poate avea impact negativ asupra sănătăţii cetăţenilor europeni” – se mai arată în documentul CE.
