România se menține printre statele UE care alocă cele mai mici sume pentru Sănătate

De asemenea, valoarea estimată a consumului de medicamente pe locuitor se situează mult sub media statelor vest europene, și chiar sub media din zona Europei Centrale și de Est.

În ciuda realizărilor și a eforturilor cu care se laudă autoritățile române la capitolul Sănătate, o analiză obiectivă și pertinentă realizată de Economist Intelligence Unit – divizia de cercetare și analiză a grupului media britanic The Economist – indică faptul că România oferă doar în aparență un sistem universal de sănătate locuitorilor săi, acoperirea fiind slabă. Ceea ce Alianta Pacientilor Cronici din Romania-APCR reclama chiar în primele zile ale acestei luni, se regăsește în cercetarea specialiștilor britanici, care cuprinde toate țările europene.

Analiza consemnează anumite progrese înregistrate de România în ultimul itmp, însă evidențiază faptul că politicile privind asistenţa medicală şi farmaceutică se luptă să echilibreze în mod eficient accesul, cheltuielile şi eficienţa costurilor.

Cheltuielile totale alocate de România sistemului sanitar rămân, în continuare, la un nivel scăzut, autorii studiului menționând că acestea nici nu se pot compara cu cele din țările europene mai dezvolate, fiind mai mici chiar și decât cele din țările care au un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, echivalent sau apropiat de cel al țării noastre.

Astfel, la nivelul anului 2016, cheltuielile totale ale României privind sistemul de sănătate s-au ridicat la aproximativ 5,5% din PIB, la acest capitol fiind incluse atât cheltuielile din sectorul public, cât și din cel pivat. Analiștii de la Economist Intelligence Unit admit că, față de anii anteriori, se constată o creștere a cheltuielilor în acest sector, însă spun că acestea se situează în continuare sub media de 7% din PIB, înregistrată la nivelul noilor state devenite membre UE, valoarea cheltuielilor fiind în continuare printre cele mai scăzute din Europa.

Același lucru se întâmplă și în cazul consumului de medicamente pe cap de locuitor, care este foarte scăzut, iar aceasta nu din cauză că populația ar fi foarte sănătoasă și nu ar avea nevoie de medicamente. Astfel, în 2016, valoarea estimată a consumului de medicamente pe cap de locuitor în România a fost de aproximativ 200 de dolari, în timp ce în țările vest-europene, media a fost de 450 de dolari, iar în cele din zona Europei Centrale și de Est, de 220 de dolari.

Analiza mai arată că piaţa totală a produselor farmaceutice din România, estimată la 4 miliarde dolari în 2016, este similară cu cea a Ungariei, care are jumătate din populaţia țării noastre. Se mai arată că procesul de includere pe lista de compensate pentru medicamente noi este încă îndelungat.

„Un dosar de evaluare a tehnologiei medicale este obligatoriu pentru rambursare, iar noile produse nu sunt disponibile pentru pacienţi prin sistemul naţional de asigurări de sănătate înainte de îndeplinirea tuturor măsurilor legislative, inclusiv finalizarea negocierilor privind contractele cost-volum/ cost-volum-rezultat, publicarea hotărârii de guvern şi finalizarea protocoalelor de prescripţie terapeutică. În plus, actualele linii directoare din România nu facilitează evaluarea completă a medicamentelor noi, deoarece ele se concentrează pe elementele de economisire a costurilor şi, în plan secundar, pe eficacitate şi siguranţă” arată autorii studiului.

Analiștii britanici au constatat și lipsa unui fond separat pentru medicamentele inovatoare. „Există, într-adevăr, un program de acces timpuriu şi prevederi pentru acorduri de acces în condiţii specifice, care permit includerea de noi medicamente în lista de rambursare pe baza unei înţelegeri negociate privind preţurile şi accesul. Astfel de acorduri, care se fac, de obicei, pe bază de cost-volum sau cost-volum-rezultat, se confruntă totuşi cu mai multe bariere. Medicamentele trebuie să trateze boli fără alternative terapeutice, iar furnizorul trebuie să ofere reduceri foarte mari pentru pacienţii eligibili. Totodată, procesul de aplicare este adesea împiedicat de lipsa de personal în comitetul de negociere. Combinarea acestor bariere contribuie în mod clar la situarea României pe o poziţie inferioară în ceea ce priveşte accesul la medicamente şi, mai ales, în ceea ce priveşte accesul la medicamente inovatoare” se mai arată în concluziile prezentate de analiștii britanici.