Românii sunt mai bine informați, dar rămân pesimiști în privința tratării cancerului

Cu toate că sunt de acord că noile tratamente pot prelungi viața pacienților, un procent semnificativ din populație asociază diagnosticul de cancer cu iminența decesului.

Dr. Marius Geanta

Centrul pentru Inovație în Medicină și IMAS au dat publicității, în cadrul evenimentului Oncology Innovation Agenda, organizat la Reprezentanța Comisiei Europene / Spațiul Public European, rezultatele celui mai recent studiu referitor la „Atitudini și percepții despre cancer în cadrul populației României”. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național, în oglindă cu una similară din 2016, în perioada 9 mai – 4 iunie 2018.

Potrivit studiului, un sfert din populația României are o experiență directă sau mediată legată de cancer, iar 58% dintre români consideră că prevenția și tratamentul cancerului ar trebui să fie o prioritate a României în 2019, când se va afla la Președinția Consiliului Uniunii Europene, alături de prevenirea şi tratarea bolilor cardiovasculare (28,5%) şi prevenirea şi tratarea hepatitei C (7,6%). Aceste răspunsuri l-au determinat pe medicul Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, să declare că „indică un impact major al bolii în cadrul populației României. De aici, nevoia de a face din cancer o prioritate pentru sistemul de sănătate, dar și pentru societate, în ansamblu”, iar România trebuie să țină pasul cu ritmul internațional în ceea ce privește aprobarea de molecule noi și mai ales accesul rapid al pacienților la acestea. Medicul a explicat că 2004 imunoterapii sunt în proces de dezvoltare sau au apărut pe piață cu indicații în 303 tipuri de cancer, iar 17 tipuri de cancer au deja cel puțin o imunoterapie ca opțiune de tratament aprobată.

Datele mai indică faptul că 4,4% (aproximativ 720.000 de persoane) dintre români au fost diagnosticaţi cu o boală oncologică la un moment dat, în timp ce 21,8% dintre respondenți declară că au avut sau au un membru al familiei diagnosticat cu o formă de cancer. Studiul relevă o creștere a nivelului de informare a populației asupra inovaţiei în oncologie cu aproape 15% în ultimii 2 ani, medicina personalizată și imuno-oncologia devenind teme cu care tot mai mulți români sunt familiarizați. 44% dintre români afirmă că au auzit despre medicina personalizată, numărul românilor care declară că sunt familiari cu acest termen fiind mai mare cu 14% faţă de nivelul anului 2016.

Aceeaşi evoluție pozitivă a nivelului de informare se constată şi în privinţa imuno-oncologiei, în creştere cu 14,5% faţă de anul 2016, termen pe care 42,5% dintre români afirmă că îl cunosc. De asemenea, 42,2% dintre respondenţi afirmă că știu ce însemnă testare cu biomarkeri.

Autorii studiului menționază însă că, pe fondul acestei creșteri a nivelului de informare, s-a constatat și o atitudine mai optimistă în fața bolii, a crescut procentul celor care sunt de acord că există cancere care se pot vindeca. Studiul a indicat un nivel crescut de informare asupra cancerelor care se pot preveni (81,9%) și a cancerelor care se pot detecta în faze incipente (87,1%), ambele procente fiind la același nivel înregistrat în anul 2016. Cu toate acestea, 43,7% dintre români consideră că un diagnostic de cancer duce întotdeauna la deces, deși 57,1% dintre respondenţi sunt de acord că medicamentele moderne pot prelungi viaţa pacientului cu cancer cu până la 10 ani, chiar dacă este vorba despre forme avansate ale bolii.

Îmbucurător este faptul că, în ultimii doi ani, a crescut procentul românilor care se adresează direct medicilor pentru a obține informații legate de cancer. Specialiștii în domeniu constituie principala sursă de informare pentru 69,9% dintre respondenți, dar în același timp 60,2% dintre români își caută astfel de informații în mediul on-line (procentul a rămas constant, raportat la anul 2016), iar numărul celor care folosesc televiziunea ca sursă de informare s-a redus considerabil, ajungând la 59,5%.

În ceea ce privește temerile legate de cancer, principalele aspecte menţionate de respondenţi au fost rata scăzută de supravieţuire a celor care suferă de o astfel de afecțiune (27,8%), absenţa medicamentelor şi a altor materiale (12,8%), teama de boala în sine (10,8%) şi cheltuielile mari cu tratamentul (4,3%). Legat de acest ultim aspect, al costurilor medicamentelor, 44,1% dintre respondenţi afirmă că aceste terapii nu sunt deloc accesibile şi cu siguranţă nu şi le-ar permite. „Inovația în oncologie este din ce în ce mai cunoscută românilor. (…) Acest aspect este cu atât mai important cu cât în grupul celor care afirmă că sunt la curent cu trendurile inovației în oncologie se remarcă o atitudine mai optimistă față de diagnosticul de cancer. Informarea corectă asupra a ceea ce este nou în oncologie poate să asigure o șansă în plus la o viață de bună calitate, în ciuda diagnosticului de cancer” – a subliniat dr. Geantă.

Principalul suport pentru cei diagnosticați vine din partea prietenilor și familiei, în 43,9% din cazuri, apoi din partea noilor tehnologii – medicamente, dispozitive sau intervenţii avansate (28,8%), medici (17,9%), asociaţii de pacienţi (3,3%) şi autorităţi (1,5%).

Studiul relevă și o creștere a nivelului de satisfacție a pacienților care au fost la un moment dat diagnosticați cu o astfel de boală, 92% dintre ei fiind mulțumiți de pregătirea medicului oncolog.

În același timp, 89,9% dintre cei intervievați sunt mulţumiţi de amabilitatea şi implicarea personalului medical, 81,1% spun că au primit informaţiile potrivite despre stadiul bolii şi opţiunile de tratament, 76,8% se declară mulţumiţi de condiţiile din spital, iar 71,5% spun că sunt mulţumiţi de accesul la tratamentul de ultimă generaţie. La nivelul întregii populaţii, însă, procentul celor care consideră că durează prea mult pentru ca un medicament nou descoperit să ajungă în România este de 75,6% şi doar 30% dintre respondenţi consideră că statul român contribuie la asigurarea unui tratament corespunzător pentru bolnavii de cancer.

„Aceste date arată disponibilitatea unei mari proporții a populației României de a lua parte la programe de prevenție și de screening pentru cancer. Astfel, una dintre condițiile esențiale pentru succesul unui program de acest tip – disponibilitatea și acceptarea la nivelul societății – pare a fi îndeplinită. Intervine acum rolul autorităților de a veni în întâmpinarea acestei realități și de a propune programe naționale de prevenție și de screening care să pună în valoare dorințele și așteptările populației”, a concluzionat dr. Marius Geantă