Salariile mici, stresul la serviciu si programul prelungit, combinatii „fatale” pentru sanatatea angajatului si productivitate

O persoana care are un loc de munca ce nu ii ofera satisfactie este mai vulnerabila in fata bolii decat un somer, iar statul peste program si lipsa pauzelor in timpul lucrului scad capacitatea de concentrare si productivitatea.

Numeroase cercetari au relevat faptul ca angajatii trimisi in somaj si care intampina dificultati in a-si gasi un nou loc de munca, sunt expusi riscului de a suferi diferite afectiuni, atat de ordin fizic, dar mai ales psihic. Pot aparea astfel depresii generate de dificultatile intampinate in gasirea unui loc de munca, grija pentru ziua de maine, veniturile diminuate. Pe fondul stresului pot aparera si alte afectiuni, de ordin fizic, precum hipertensiunea arteriala si bolile de inima.

O echipa de cercetatori din cadrul Universitatii Manchester din Marea Britanie au descoperit, insa, in urma unui studiu publicat recent, ca angajatii care au un loc de munca de care nu sunt multumiti sunt mai expusi riscurilor imbolnavirii, decat somerii.

Scopul studiului, publicat in „International Journal of Epidemiology”, a fost acela de a analiza modul in care schimbarea serviciului poate afecta sanatatea si nivelul de stres. Cercetatorii britanici au constatat cu aceasta ocazie ca persoanele angajate in posturi prost platite sau cu un nivel foarte ridicat de stres pot suferi chiar mai mult decat cele care nu ocupa un loc de munca.

In cadrul studiului au fost monitorizati peste o mie de participanti, cu varste cuprinse intre 35 si 75 de ani, someri in perioada 2009-2010. Oamenii de stiinta au monitorizat starea de sanatate a persoanelor care au ramas somere si a celor care au facut tranzitia catre un loc de munca de o calitate mai scazuta. Starea lor de sanatate si nivelurile de stres cronic, indicate de hormonii de stres si alti biomarkeri asociati acestuia, au fost analizate timp de mai multi ani.

Concluzia a fost ca adultii care au facut tranzitia catre un loc de munca cu o calitate mai scazuta au manifestat niveluri de stres cronic mai ridicate decat cei care au ramas someri, prezentand totodata un grad mai mare de risc de a suferi o varietate de probleme de sanatate.

Cercetarea a demonstrat, de asemenea, ca efectuarea oricarei activitati profesionale, indiferent daca era vorba despre o slujba de calitate ridicata sau scazuta, nu a putut fi asociata cu o imbunatatire a starii de sanatate fizica, in comparatie cu persoanele somere. „Ocuparea unui loc de munca de calitate ridicata a fost asociata cu o imbunatatire a sanatatii mentale in comparatie cu somajul, insa nu au fost observate diferente in ceea ce priveste sanatatea mentala intre cei care au facut tranzitia catre locuri de munca de calitate scazuta si cea a celor care au ramas someri”, se arata in studiul mentionat.

Alte studii arata ca statul peste program nu este deloc productiv, iar pauzele in programul de munca ajuta la o mai buna concentrare asupra sarcinilor de serviciu.

Tarile cu cel mai lung program de munca au si cea mai mica productivitate, in timp ce tarile cele mai productive din lume au cele mai scurte programe de munca. Cu ajutorul unei alicatii ce cronometreaza timpul cat angajatii folosesc calculatorul sau se concentreaza asupra unei activitati, a fost studiat comportamentul celor mai productivi angajati. S-a observat ca aproximativ 10% dintre ei munceau 52 de minute, dupa care luau o pauza de 17 minute pentru o scurta plimbare, o discutie cu colegii sau exercitii fizice. Acestia aveau o mai buna capacitate de concentrare, o calitate crescuta a activitatii prestate.

Una dintre profesiile cele mai stresante din lume este cea de medic. Stresul, munca intensiva si rutina sunt factori care duc la depresie, fenomen din ce in ce mai intalnit in randul medicilor. Publicatia Time a prezentat amploarea fenomenului in America, pe baza unor studii care dezvaluie faptul ca exista 400 de doctori care se sinucid anual, pentru ca nu mai pot face fata volumului mare de munca si provocarilor zilnice. Stresul si deprimarea de care sufera doctorii ii afecteaza si pe pacientii lor. Expertii avertizeaza ca sanatatea mentala si fizica a medicilor poate duce la momente de criza, iar consecinţele nefericirii lor trec dincolo de granita vietii personale.

Studiile au corelat epuizarea cu cresterea comportamentelor non-profesionale, scaderea satisfactiei pacientilor si cresterea numarului de erori medicale. O cercetare realizata pe aproape 8.000 de chirurgi a aratat ca epuizarea si depresia sunt printre cauzele majore care pot duce la erori medicale majore.

Pe baza datelor Economic Cooperation and Development (OECD), Expert Market  a concluzionat ca, din cele 10 tari cu cea mai mare productivitate  a muncii, sapte au si cel mai scurt program la job. E vorba despre Luxemburg (cu 1.643 de ore lucrate, in medie, pe an), Norvegia (1.427 de ore), Australia (1.664), Elvetia (1.568), Olanda (1.425), Germania (1.371), Danemarca (1.436), SUA (1.789), Irlanda (1.821) si Suedia (1.609). Un sondaj YouGov, realizat anul trecut, arata ca ziua cea mai productiva nu depaseste sapte ore de munca.

Tarile cu cel mai lung program de munca sunt Mexicul (2.228 in medie, pe an) si Costa Rica (2.216), iar ambele se afla la coada clasamentului in ceea ce priveste productivitatea muncii. De altfel, opt dintre tarile cu cel mai lung program au si cea mai slaba productivitate. Celor doua mentionate anterior li se alatura Grecia, Chile, Rusia, Letonia, Polonia si Estonia.

Pe de alta parte, deloc intamplator, Luxemburg, o tara unde nu exista discrepante majore intre veniturile locuitorilor, ocupa locul 16, la nivel global, in ceea ce priveste speranta de viata.