Sănătatea creierului, grav afectată de poluare
De Ziua Mondială a Creierului, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative a tras un semnal de alarmă în privința riscurilor tot mai ridicate ale poluării asupra sănătății creierului.
Data de 22 iulie a avut o dublă semnificație pentru membrii Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România (APAN). Ziua Mondială a Creierului și împlinirea a doi ani de activitate a organizației au fost marcate în această zi, bazele organizației fiind puse deloc întâmplător într-o zi cu o astfel de semnificație.
„În cei doi ani de existență, APAN a devenit o comunitate importantă, care oferă tuturor persoanelor afectate de bolile neurodegenerative posibilitatea de a-și trăi viața la cel mai înalt potențial și de a asigura sprijinul de care au nevoie, până când un tratament va fi, în cele din urmă, găsit. Totodată, organizația reprezintă și apără drepturile persoanelor cu afecțiuni neurodegenerative în țara noastră, având și misiunea de a oferi acces la informații inovatoare, a educa toate părțile interesate cu privire la nevoile persoanelor cu afecțiuni neurodegenerative și a facilita accesul echitabil la tratament și terapii de înaltă calitate, pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților cu afecțiuni neurodegenerative”, transmite asociația.
Pentru a sărbători cei doi ani de la înființare, dar și pentru a marca Ziua Mondială a Creierului, APAN a organizat un concurs on-line despre sănătatea creierului, ai cărui câștigători au fost anunțați ieri, aceștia primind ca premiu câte un exemplar din cartea „Creierul – Povestea noastră”, scrisă de David Eagleman, un cunoscut cercetător în domeniul neuroștiințelor. Totodată, APAN România a organizat o campanie on-line denumită #UnderTheUmbrella, în cadrul căreia utilizatorii rețelelor de socializare au fost încurajați să posteze fotografii sub umbrelă cu acest haștag, pentru a arăta că sunt alături de organizațiile implicate în acțiunile care marchează această zi.
Cu aceeași ocazie, APAN s-a alăturat demersurilor făcute pe plan internațional de Federația Mondială a Neurologiei (WFN), pentru creșterea nivelului de conștientizare a riscurilor pe care le reprezintă poluarea aerului. Impactul poluării mediului asupra sănătății, și al poluării aerului în particular, crește continuu. Estimări recente arată că 9 milioane de decese sunt atribuibile, anual, aerului poluat, în întreaga lume.
„Studiul asupra implicațiilor globale ale bolii, efectuat de o echipă internațională care a utilizat date din 188 țări, a constatat faptul că peste 30% din povara globală a accidentului vascular cerebral se datorează poluanților din aer”, a explicat prof. Mohammad Wasay din Karachi, purtător de cuvânt WFN, cu ocazia Zilei Mondiale a Creierului. „Acesta a fost motivul din spatele deciziei de a selecta un aspect al poluării mediului ca temă pentru Ziua Mondială a Creierului din 2018”, a subliniat expertul.
Reprezentanții organizației atrag atenția că poluarea tot mai crescută din aer nu afectează doar sănătatea plămânilor, așa cu majoritatea am fi tentați să credem, ci are un impact negativ și asupra sistemului cardiovascular și neurologic. Astfel, curățirea aerului și diminuarea poluării atmosferice ar contribui în mod semnificativ la prevenirea diferitelor tulburări neurologice grave și comune.
„Această problemă de sănătate publică la nivel mondial impune politici de mediu și sănătate eficiente ce vizează reducerea poluării aerului și în România. Nu este doar o problemă de sănătate pulmonară, ci a celui mai important organ, cel ce ne face oameni: creierul nostru”, a declarat Dragoș Popescu, președintele APAN România.
În luna mai a acestui an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a constatat că nouă zecimi din populația lumii respiră aer poluat, iar trei miliarde de oameni folosesc combustibili nocivi în casele lor pentru gătit și / sau încălzire. Anul acesta, campaniei Federației Mondiale a Neurologiei i s-au alăturat 120 de organizații din întreaga lume, printre care și APAN România. Campania s-a axat pe efectele negative ale nivelului ridicat de poluare a aerului asupra creierului, așa cum arată și tema aleasă pentru acest an – „Aer curat pentru sănătatea creierului”, pentru a se sublinia modul în care poluarea aerului afectează creierul și cum acest lucru este dăunător sănătătii creierului în întreaga lume.
„Legătura dintre gazele nocive și particulele din aer și sănătatea creierului este o problemă la nivel mondial și, de asemenea, una complexă. Poluarea aerului se referă la o contaminare difuză, adesea invizibilă, cu bioaerosoli dăunători care conțin polen, spori, particule și substanțe toxice. Poluanții pot proveni din surse naturale sau se pot datora activității uman. Problema este diferită în orașele mari comparativ cu zonele rurale. Unii poluanți din aer au impact local sau regional, dar efectele altora pot fi la nivel internațional”, a explicat profesorul Jacques Reis, șef al Grupului de Cercetare Aplicată a Neurologiei de Mediu a Federației Mondiale a Neurologiei, citat într-un comunicat al APAN România.
Vorbind despre Ziua Mondială a Creierului de anul acesta, președintele WFN, Prof. William Carroll, consideră că există o singură interpretare a datelor științifice despre sănătatea creierului. „Fiecare din noi, fiecare țară din această lume și întreaga comunitate internațională trebuie să interpreteze aceste date ca un apel urgent de trezire la realitate. Este nevoie de mai multă implicare pentru a găsi un tratament pentru afecțiunile neurologice. Sănătatea creierului trebuie să devină o prioritate la nivel internațional și este nevoie de alocarea de fonduri adiționale”, a subliniat profesorul Carroll.
În același context, profesorul Jacques Reis, citat într-un comunicat al APAN România, a arătat că „în ultimii ani, s-au descoperit dovezi semnificative ale modului în care poluarea aerului afectează creierul și cum acest lucru este dăunător sănătății creierului în întreaga lume. Poluanții intră în organism prin intermediul tractului respirator și digestiv. Ei provocă inflamații și ajung la creier, fie prin fluxul de sânge, fie prin tractul respirator superior. Prejudiciul cauzat microbiotei intestinale poate, de asemenea, avea un impact asupra creierului”.
Acesta a mai precizat că, în aceste condiții, poluarea aerului este suspectată că ar fi unul dintre factorii principali care duc la apariția unui număr tot mai mare de sindroame și boli neurologice, lista efectelor cuprinzând ateroscleroză, stres oxidativ, inflamații în tot corpul, vase de sânge afectate, tensiune arterială, nefuncționarea mecanismului de protecție a barierei sânge-creier, precum și probleme cardiace.
