Sănătatea în muncă și costurile sociale

Aproximativ un trilion de dolari se pierd, anual,  prin scăderea productivității și costurile medico-sociale generate de depresie și anxietate. Odată cu noul Cod Fiscal, fondurile pentru accidente de muncă și plata concediilor medicale ar putea rîmâne în aer.

 

Se spune că munca este bună pentru sănătate în general, dar mai ales pentru sănătatea mintală. Iar în România, se pare că sănătatea angajaților este, la fel ca cea a populației generale, extrem de fragilă, iar asta ar putea explica accidentele de muncă și productivitatea scăzută raportată de companii.

Potrivit Inspecției Muncii, anul trecut au suferit accidente de muncă 4.961 de români, iar pentru 225 dintre ei, acestea au fost fatale. Au avut loc 28 de accidente colective, soldate cu 131 de victime, din care 16 au decedat.

Mult mai numeroase sunt însă cazurile de îmbolnăvire profesională, iar specialiștii susțin că, după aplicarea noului Cod fiscal, există riscul ca accidentele de muncă și concediile medicale (care până acum erau acoperite exclusiv din contribuția angajatorului) să rămână neacoperite. In acest moment, există trei fonduri în sarcina angajatorului, în afară de pensii, șomaj și sănătate. Este vorba de Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale – 0,25%, cel pentru concediile și indemnizațiile de sănătate – 0,85%, și cel pentru asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale (minim 0,15% – maxim 0,85%, pentru clase salariale mai periculoase). Deocamdată nu au fost publicate normele de aplicare a noului Cod Fiscal, dar ministrul Finanțelor a spus clar că 90% din taxa de solidaritate rămasă în sarcina angajatorului va merge pe diverse costuri sociale, adică la buget, așa că le pierdem urma. „In aceste conditii, după operarea modificărilor, crește foarte mult riscul ca fondurile respective să nu mai aibă finanțare”, susțin analiștii financiari.

 

Medicii și psihologii ne spun că un loc de muncă stabil, condiții care respectă adliteram normele SSM, o atmosferă plăcută la serviciu și răsplata corespunzătoare a muncii efectuate ne dau confortul fizic și psihic necesar unei existențe normale. În același timp ne ajută să muncim mai bine, să evităm accidentele și bolile profesionale și să aducem profit companiei în care lucrăm.

Trebuie subliniat însă că un mediu de lucru negativ produce efecte contrare, iar problemele psihice sunt din ce în ce mai frecvente în rândul românilor și sunt cele mai mari generatoare de costuri sociale, fie că vorbim despre angajați sau despre angajatori.

Statisticile arată că una din patru persoane are probleme de sănătate mintală sau asociate acestora. Instabilitatea locului de muncă, salariul insuficient pentru a acoperi nevoile curente, hărțuirea și bullying-ul la locul de muncă sunt probleme din ce în ce mai frecvente în România și afectează sănătatea mintală a angajaților.

Nici angajatorii nu sunt mai sănătoși, aceștia fiind afectați de instabilitatea legislativă și financiară, de lipsa de predictibilitate, greutatea cu care găsesc oameni competenți și dedicați îndeplinirii sarcinilor trasate, de productivitatea scăzută a unora dintre salariați.

Toate acestea pot avea un efect advers asupra sănătății în general, dar cu atât mai important asupra sănătății mintale. Depresia și anxietatea de care suferă și unii și ceilalți au un impact social și economic semnificativ.

 

La nivel european, din cauza depresiei și anxietății, 10% dintre angajați  lipsesc de la locul de muncă, iar fiecare episod al depresiei este însoțit de dificultăți de concentrare, greutate în luarea deciziilor și memorare, care echivalează, în medie, cu pierderea a 36 de zile lucrătoare. Costurile estimate la nivel modial sunt de aproximativ 1 trilion de dolari pe an, în termeni de pierdere a productivității.

Specialiștii ne spun insă că există acțiuni eficiente de promovare și menținerea sănătății mintale la locul de muncă și care pot aduce beneficii atât oamenilor, cât și companiilor. „Stresul și anxietatea sunt dintre cele mai frecvente și mai păguboase probleme cu care se confruntă  atât angajații, cât și angajatorii, în zilele noastre. Nu trebuie ignorat faptul că un sistem precar de securitate și sănătate socială folosește resurse preţioase pentru tratarea unor accidente și boli care, în mod normal, pot fi evitate. La nivel global, peste 350 de milioane de persoane sunt afectate de depresie, principala cauză de dizabilitate, majoritatea acestora suferind și de axietate. Aproape 932.000 de români sunt diagnosticați cu această  afecțiune. Șomajul este un important factor de risc pentru problemele de sănătate mintală, la fel cum un mediu de lucru negativ poate duce la probleme psihice, la consum de substanțe dăunătoare sau alcool, la absenteism și la pierderea productivității. Între factorii de risc asociați putem enumera politicile de sănătate și de siguranță ineficiente, managementul și comunicarea deficitare, participarea limitată la procesul decizional, nivelul scăzut de susținere a angajaților, orele de muncă inflexibile, obiective organizaționale și sarcini neclare. Iar costurile sunt foarte mari, atât pentru angajatori și angajați, cât și pentru societate”, sublinază medicul Celine Toader, unul dintre cei mai experimentați specialiști buzoieni în medicina muncii.

 

Psihologii ne învață însă că în contextul în care depresia și anxietatea afectează majoritatea populației, important este să învățăm să cunoaștem și să gestionăm corect aceste probleme, să știm ce riscuri implică și să evităm astfel declanșarea unor afecțiuni conexe. Este important să definim și să înțelegem simptomele stresului cronic, iar dacă nu ne descurcăm singuri, să cerem ajutor specialiștilor. „Numeroase studii din literatura de specialitate demonstrează că psihoterapia cognitiv-comportamentala este eficientă în tulburarea de anxietate generalizată. Problemele pot fi corectate prin modificarea modului în care oamenii gândesc și actionează. Îngrijorările legate de muncă, familie, starea financiară sau sănătate gererează stres, anxietate, depresie. Conștientizarea unor senzații fizice cum ar fi tremur, ticuri, tensiune musculară, dureri de cap, senzație de nod în gât, dificultăți de concentrare, iritabilitate, transpirații, valuri bruște de căldură, amețeli, greață sau nevoia de a merge mai des la toaletă, senzația că nu-ți mai poți controla viața sunt semnale că este nevoie de ajutor specializat, pentru a putea evita consecințele negative ulterioare. Este bine să conștientizăm că stresul este o realitate pe care n-o putem ignora, dar și că știind cum să-l gestionăm, îl putem transforma din dușman, în prieten. Așa se explică, spre exemplu, faptul că deși au unele dintre cele mai stresante profesii, militarii, pompierii, aviatorii, medicii, reporterii sau polițiștii reușesc să-și păstreze echilibrul față de mediul în care trăiesc. Putem, așadar, să controlăm stresul prin menținerea unei stări de echilibru, care poate aduce armonie organismului nostru, generând productivitate și performantă, putând totodată să ne păstrăm starea de bine și confort psihic”, explica psihoterapeutul Taisia Trică.

 

Depresia, anxietatea și alte afecțiuni psihice se tratează la fel ca orice altă problemă de sănătate, atît cu sprijinul specialiștilor, cât și printr-un efort personal de conștientizare a problemei și de gestionare corespunzătoare a situației și prin respectarea recomandărilor terapeutice, ne spun și medicii psihiatri.

„Conștientizarea problemei și căutarea ajutorului de specialitate sunt esențiale într-o afecțiune psihică sau psihiatrică, la fel cum este în orice altă problemă de sănătate. Semne precum tristețea prelungită, pierderea interesului față de activitățile preferate, inabilitatea de a duce la bun sfârșit atribuțiile zilnice, observate de-a lungul a cel puțin două săptămâni, pot sa indice aparitia depresiei.Pierderea energiei, modificarea apetitului, putere redusă de concentrare, neliniște, incapacitatea de a lua decizii, sentimentul lipsei de valoare, lipsa de speranță și chiar ganduri suicidale indică depresie. Aceasta poate fi însă abordată din timp și controlată, așa că dacă observăm că apar simptomele menționate, este indicat să acționăm fără reținere, să ne prezentăm la medic sau la psiholog. La fel de important este să rămânem conectați la activitățile de zi cu zi, la hobby-uri, să nu evităm persoanele apropiate și familia, să respectăm mesele regulate și orele de somn necesare, să integrăm activitățile sportive în viața noastră și să evităm alcoolul, fumatul sau alte substanțe dăunătoare”, recomandă medicul psihiatru Maria Cristache.

Medicul apreciază că pentru ca pierderile să fie minime pentru toată lumea, este recomandabil ca angajatorii să aibă capacitatea de a identifica la timp problemele de natură psihică ale angajaților și să intervină preventiv, prin bune practici de management psihosocial.

 

Important este să se înțeleagă că toată lumea poate beneficia de îmbunătățirea politicilor și a practicilor de asigurare a sănătății și securității în muncă, pentru a diminua efectele adverse, arată Cecilia Manolescu, inspectorul șef al ITM Buzău. „O strategie națională solidă și eficientă, dar și la nivelul fiecărei companii, aduce numeroase beneficii. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă (SSM) sunt benefice pentru toată lumea. Putem vorbi astfel despre prevenirea accidentelor de muncă și, în același timp, despre o creștere a productivității, prin reducerea absenteismului din motive de boală și reducerea costurilor cu asistența medicală. Totodată, printr-o grijă constantă a angajatorilor de a avea angajați sănătoși, pot fi menținuți în activitate lucrătorii mai vârstnici, cu experiență, care alături de tinerii cu viziune pot duce la valorificarea unor metode și tehnologii de lucru mai eficiente și la reducerea numărului de persoane nevoite să își reducă programul de lucru pentru a îngriji un membru al familiei. Tocmai de aceea, în cadrul controalelor pe care noi le efectuăm la nivelul agenților economici, încercăm să identificăm problemele existente și să-i consiliem pentru a le corecta, în beneficiul tuturor”, explică Cecilia Manolescu.

Inspectorul sef al ITM Buzău mai spune că, potrivit ghidurilor internaționale, un element important în obținerea unui loc de muncă sănătos este dezvoltarea de legi, strategii și politici în domeniu. Un loc de muncă sănătos este unul în care angajații și managerii contribuie activ la promovarea și protejarea sănătății fizice și psihice, siguranței și bunăstării tuturor angajaților.

 

Un studiu recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că, pentru fiecare dolar alocat tratamentului afecțiunilor mintale comune, alți 4 dolari se întorc în termeni de îmbunătățire a sănătății și productivității.

Organizațiile au obligația de a ajuta indivizii cu probleme de sănătate mintală pentru ca aceștia să-și poată continua munca sau să se întoarcă la serviciu.

La nivel de politică globală, recomandările OMS includ: abordarea factorilor determinanți sociali ai sănătății mintale, cum ar fi standardele de viață și condițiile de muncă; activități în scopul prevenirii problemelor și promovării sănătății mintale, inclusiv pentru reducerea stigmei și discriminării; îmbunătățirea accesului la îngrijirea bazată pe dovezi prin dezvoltarea serviciilor de sănătate, inclusiv accesul la serviciile de sănătate la locul de muncă.

Printr-un proiect lansat de EU-OSHA se urmărește identificarea costurilor și a beneficiilor securității și sănătății în muncă („Costs and benefits of occupational safety and health”). Proiectul are ca scop dezvoltarea unui model economic de calcul al costurilor care să ofere estimări fiabile ale costurilor, care va fi lansat în 2018, când va avea loc și un seminar, în cadrul căruia părțile interesate vor discuta implicațiile modelului pentru politicile și practicile în domeniul SSM, precum și continuarea diseminării și a evaluării în 2019. Accesul la date și evaluarea acestora vor fi simplificate printr-un instrument de vizualizare a datelor și prin grafice informative.

În concluzie, în România, prevenția, care întotdeauna a fost mai eficientă și mai ieftină decît riscul și boala, este cu atât mai importantă de acum înainte, atât pentru angajați cât și pentru angajatori.