Sanatatea mintala, macinata de criza financiara

6 septembrie 2012 | 0 comentarii |

Criza datoriilor din tarile europene si masurile de austeritate au condus la cresterea ratei depresiei, a sinuciderilor si a problemelor psihice. In tot acest timp, guvernele au redus cheltuielile medicale la jumatate.

 

Tot mai multe autoritati medicale din Europa avertizeaza ca introducerea si intensificarea masurilor de austeritate au condus la cresterea incidentei problemelor de sanatate si a ratei sinuciderilor, a consumului de alcool si a cererii pentru medicamente antidepresive. Oamenii se straduiesc sa faca fata costurilor „psihologice” ale crizei, dar se pare ca reusesc tot mai greu.

Rezultatele unui studiu recent al British Medical Journal arata ca peste 1.000 de oameni din Marea Britanie s-au sinucis, cel mai probabil, din cauza impactului recesiunii. Alte cercetari arata ca rata sinuciderilor in Europa a crescut, iar in Romania, o persoana isi ia viata la fiecare trei ore.

Nimeni nu ar trebui sa fie surprins ca factori sociali precum somajul, datoriile personale sau familiale ori destramarea relatiilor personale pot cauza boli mintale si ii pot impinge pe oameni dincolo de limite.Exista o legatura nefericita intre rata somajului si cea a sinuciderilor, in conditiile in care oamenii sunt deja vulnerabili. Unii ajung in spitalele de psihiatrie si, daca au noroc, dupa lungi perioade de consiliere pot reveni la o anumita stare de normalitate. Dar intoarcerea la viata reala si contactul cu aceleasi probleme pot cauza recidive. Altii, mai sensibili, si mai ales in lipsa unei consilieri psihologice, isi iau viata inainte ca cineva sa-i mai poata ajuta”, explica Dr. Monica Mosescu si Dumitru Popescu, directorii Spitalului de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca, rezultatele studiului.

 

Impactul psihologic al crizei genereaza „un mare haos social”

 

Un alt studiu recent, de aceasta data realizat cu medicii de familie din Marea Britanie, de catre Insight Research Group, arata ca 76% dintre cei 300 de medici de familie intervievati au declarat ca pacientii sunt bolnavi din cauza climatului economic, iar 77% au precizat ca acestia cauta tratamente pentru anxietate. Totodata, consumul de alcool in exces, anxietatea, depresia si cererea pentru avorturi in perioada de recesiune economica au determinat cresterea numarului de retete pentru antidepresive cu 28% intre 2007 – 2011.

Potrivit lui Josee Van Remoortel, consilier al organizatiei europene Mental Health Europe (MHE), criza financiara afecteaza „toate aspectele vietii”, nu doar pe cele economice, dar impactul psihologic genereaza „un mare haos in societate”.

Criza creditarilor a dus la intensificarea problemelor psihice ale oamenilor, din cauza incertitudinilor si temerilor legate de viitor”, scrie Van Remoortel in articolul „The Sane Approach”. El atrage insa atentia ca desi „criza financiara nu va dura la nesfarsit” (…) „ masurile pripite ale guvernelor nationale, intreprinse pentru remedierea economiei, vor avea efecte pe termen lung”.

 

Accesul limitat la tratament poate duce la „catastrofa”

 

Mai ingrijorator decat numarul mare de persoane afectate psihic de criza economica este faptul ca, potrivit unui alt studiu, doar 30 – 52% dintre europenii cu probleme psihice apeleaza la un specialist.

John Dalli, comisarul european pentru Sanatate si Politica de Consum, a declarat ca Europa „ar putea merge, ca un insomniac, catre o catastrofa”, pe masura ce bugetele alocate serviciilor medicale scad vertiginos, atragand atentia asupra faptului ca din cauza „neglijarii sanatatii publicului in vremuri de austeritate”,Europa se indreapta spre o „criza umanitara”.

Criza economica nu ar trebui sa se transforme intr-una a sanatatii. Problemele financiare nu trebuie sa puna in pericol siguranta oamenilor si sa ingreuneze accesul lor la servicii medicale”, a declarat Dalli.

 

Austeritatea care „naste monstri”

 

Totusi, odata cu majorarea datoriilor si a numarului de programe de austeritate, tarile din Europa ignora sanatatea publica.

In Romania, potrivit statisticilor intocmite de Institutul de Medicina Legala „Mina Minovici”, rata sinuciderilor este cu putin sub media europeana, in care „fruntasi” sunt ungurii, finlandezii si francezii, iar de cealalata parte se situeaza britanicii, italienii si grecii. Un roman isi ia viata la fiecare trei ore, media fiind de 13 la 100.000 de locuitori. Potrivit statisticilor, in 2011 au fost inregistrate 2.874 de cazuri, ce-i drept, mai putin fata de 2010 cand 3050 de romani s-au sinucis. Profilul sinucigasului roman este: barbat, sub varsta de 45 de ani, nefericit din motive financiare sau din dragoste.

Grecia este considerata insa tara cu cea mai mare incidenta a „sinuciderilor economice”, dar cu toate acestea, finantarea bugetului sanatatii a fost redusa cu 50%.

 „In conditiile in care oamenii cu probleme psihice nu mai pot beneficia de serviciile medicale aferente, prapastia se va adanci”, sustin medicii.

 



Categorii: Analiza

Adaugati un comentariu


 

*