Sănătatea, pe un butoi cu pulbere: Legea salarizării generează frustrări

10 februarie 2018 | 0 comentarii |

Chimiştii şi biologii i-au cerut premierului Dăncilă și miniștrilor Sănătății și Muncii să corecteze DE URGENȚĂ coeficientul de salarizare care creează „discrimiări” între categoriile profesionale implicate în actul medical.  

 

Normalizarea pe care s-a sperat că o va aduce Legea salarizării unitare în sistemul sanitar de stat, printr-o concordanță între salariile personalului din România cu cele din statele europene, este departe de a se fi realizat. Dacă în cazul medicilor și asistenților medicali s-au găsit formule prin care să se ajungă la venituri apropiate de cele din străinătate, chimiștii, biologii, farmaciștii, psihologii  și asistenții sociali au fost „omiși”, așa că un nou scandal stă să izbucnească în domeniul medical.

Nemulţumiţi de faptul că ei nu beneficiază de aceeași grilă de salarizare cu personalul medical, deși contribuie la realizarea actului medical, peste 600 de chimiști și biologi i-au scris premeirului Viorica Dăncilă, ministrului Sănătăţii Sorina Pinteași celui al Muncii Olguța Vasilescu, cărora le-au cerut reevaluarea și corectarea coeficientul de salarizare din Legea salarizării unitare. Ei consideră că această „corectare” trebuie făcută IMEDIAT, astfel încât „echipa de personal angrenată în efectuarea investigațiilor paraclinice de laborator (medic cu specialitatea medicină de laborator, biolog, biochimist, chimist, asistent medical) să fie tratată în mod unitar, eliminând astfel posibilitatea creării unor noi inechități, frustrări, inexistente până acum, mai ales ca efortul bugetar ar fi NESEMNIFICATIV raportat DOAR la numărul nostru de specialiști, NU ȘI LA IMPORTANȚA NOASTRĂ PENTRU SISTEMUL MEDICAL”.

 

Așadar, biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul public de sănătate spun că revin cu acest MEMORIU reiterând atenționările pe care le-au transmis și înaintea  intrării în vigoare a Legii Salarizării Unitare, referitoare la „gravul impact salarial pe care îl suferim noi ca specialiști. (…) Vă aduceam la cunoștință faptul că aplicarea Legii Unitare a Salarizării în sectorul sanitar sub actuala formă ce fusese prezentată opiniei publice reprezintă o discriminare netă față de categoria profesională pe care o reprezentăm. Prezența noastră ca specialiști în cadrul laboratoarelor medicale (compartiment paraclinic), face ca Laboratorul în sine să reprezinte o secție particulară și distinctă a sistemului sanitar, nu doar în România, ci și în cadrul tuturor țărilor din Uniunea Europeană, unde profesia omologă este cea de «Clinical Chemist» sau «Biomedical Scientist», iar în Statele Unite ale Americii de «Medical Scientist»”.

Protestatarii susțin că forma actuală a legii salarizării „discrimiează” aceste categorii profesionale, care „efectuează, parafează și asumă în totalitate un act medical, ne aflam în situația de a «primi» o mărire salarială de 25% FICTIVĂ (fiind vorba în fapt de scăderi salariale conform fluturașilor de salarii), în timp ce asistenții medicali a căror activitate o îndrumăm și coordonăm, vor primi integral mărirea salarială preconizată în noile grile. Considerăm că acest fapt reprezintă o mare discriminare a acestei categorii profesionale «minoritare» în sistemul sanitar, dar care efectuează un act medical care stă în proporție de 70-75% la baza stabilirii diagnosticului”.

 

În memoriul înaintat guvernanților se subliniază că din cauza noii grile de salarizare „s-a ajuns ca un biolog, biochimist sau chimist principal, care are cel puțin 9 ani de vechime, sa aibă un salariu (coeficient 1,96 in grila de salarizare) la nivelul unui asistent medical (coeficient în grila de salarizare 1,74). În sistemul sanitar sunt biologi, biochimiști sau chimiști care au 5, 4 sau 3 ani de facultate la care se adaugă 2 ani de Masterat.De asemenea, la aceste studii se adaugă doctorate obținute în tară sau străinătate. Mai mult, există specialiști care au și activitate științifica concretizata în studii relevante la nivel internațional. În aceeași măsura sunt afectați și biologii sau biochimiștii care lucrează în învățământul medical superior și care sunt plătiți conform unei grile de salarizare asemănătoare”, se menționează în memoriul amintit, subliniindu-se că „anumite categorii de bugetari au fost total ignorate” și „s-a încălcat grav mult trâmbițata deviză «Studii egale = Salarii egale»”.

În aceste condiții, semnatarii memoriului cer guvernaților: 
1) modificarea coeficientului de salarizare de la 1,96 la 3,96, cu modificarea proporțională și pentru biologii, biochimiștii și chimiștii specialiști și debutanții din sistemul sanitar și învățământul superior medical;
2) mărirea salarială să se aplice cu data de 1.01.2018, astfel încât echipa angrenată în efectuarea investigațiilor paraclinice de laborator (medic cu specialitatea medicină de laborator, biolog, biochimist, chimist, asistent medical) să fie tratată în mod unitar, eliminând astfel posibilitatea creării unor noi inechități, frustrări, inexistente până acum, mai ales că efortul bugetar ar fi „nesemnificativ” raportat la numărul de specialiști.

 

Semnatarii memoriului își susțin solicitarea de a fi încadrați la un alt coeficient de salarizare prin 10 puncte prin care subliniază importanța muncii lor în realizarea actului medical:

  1. Biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar au între 5-7 ani de studii, dintre care 2 ani de masterat în domeniul laboratorului medical, conform art.15, alin. 1, litera a, din Legea Educației Naționale , nr. 1/2011;
    2. ocupă posturile prin concurs organizat de Ministerul Sănătății;
    3. obțin gradele profesionale prin examene (specialist – obținut prin examen după 4 ani vechime, iar principal – obținut prin examen după alți 5 ani vechime) organizate de Ministerul Sănătății, fiind confirmați în grad prin Ordin de Ministru, la fel ca medicii și farmaciștii;
    4. îndrumă și coordonează activitatea asistenților medicali din cadrul laboratoarelor și răspund pe linie științifică și organizatorică în fata șefului de laborator;
  2. În spitalele universitare, biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar cu grad de specialist și principal, participă la pregătirea medicilor rezidenți cu specialitatea medicină de laborator;
    6. Biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar pot ocupa conform Legii 95/2006, art. 184(2), cap. III, privind reforma în domeniul sănătății, funcția de șef de laborator, asemenea medicului de laborator;
    7. Biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar implementează alături de medicii de laborator cerințele de calitate ale standardelor de calitate in laboratoare SR EN ISO 15189: 2013 si SR EN ISO 19011:2011; sunt de asemenea responsabili de analize în cadrul acreditarilor RENAR, de cele mai multe ori funcția de RESPONSABIL MANAGEMENT CALITATE fiind îndeplinită de aceștia;
    8. Biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar efectuează, validează, parafează și răspund de rezultatele analizelor medicale în sectoarele în care își desfășoară activitatea, responsabilitatea lor concretizând-se în asigurări de malpraxis, identice ca suma, cu cele ale medicilor de laborator;
    9. Conform HG nr. 400/2014, pentru aprobarea pachetelor de servicii si a Contractului – Cadru încheiat cu CNAS, pentru fiecare laborator de analize medicale „durata programului de activitate solicitat nu poate fi mai mică de 7 ore/zi, perioada care este acoperită prin prezenta unui medic cu specialitatea medicină de laborator sau biolog medical, chimist medical, biochimist medical”;
    10. În cadrul laboratoarelor de analize medicale, gărzile sunt efectuate conform OMS 870/ 2004, alternativ de către medici de laborator și biologi, biochimiști și chimiști medicali, astfel încât toată responsabilitatea funcționarii laboratorului medical pe durata gărzii revine în aceeași măsura medicului sau biologului medical, chimistului medical, biochimistului medical.

Din punctul de vedere al atribuțiilor stabilite prin fișa postului, biologii arată astfel că realizează aproximativ „aceleași sarcini specifice” și au o „răspundere similară” cu cea a medicilor de laborator pentru actele (medicale) realizate. Consideră de aceea că „se impune a compara categoria profesională a noastră, a biologilor, biochimiștilor și chimiștilor din sistemul sanitar, cu aceea a medicilor de laborator și cea a asistenților de laborator, care vor beneficia de salarii decente perfect justificate pentru specificul muncii lor, în timp ce noi, care întregim echipa oricărui laborator într-un mod eficient și calificat, ar urma să fim aproape ignorați”, susțin cei 600 de semnatari ai memoriului.

Conștienți de faptul că situația în care se află este cauzată și de faptul că interesele lor nu au fost susținute și bine reprezentate în România ultimilor 15 ani, dar considerând că la baza Legii salarizării unitare trebuie să stea „complexitatea și importanța muncii”, semnatarii protestului întrebă retoric dacă importanța socială a sectorului sanitar „dispare” în situația lor și „reapare brusc” atunci când „aceleași acte medicale sunt efectuate și asumate de colegii noștri medici de laborator?!

Pe baza considerentelor enumerate, semnatarii memoriului solicită,  DE URGENȚĂ:

reevaluarea salarizării în cadrul actualei legi a salarizării unitare, astfel încât această „minoritate profesională” (aproximativ 1000 de angajați în sistemul public de sănătate) să fie apreciată la adevărata valoare a responsabilităților și importantei actului medical desfășurat;

emiterea unui act normativ prin care aceste ocupații (biologi, biochimiști, chimiști medicali, specialiști și principali) să fie asimilate profesiilor medicale, întrucât prin Hotărârea 743/3 iulie 2003 – art. 3, pct. 3 „Ministerul Sănătății asigură supravegherea și controlul aplicării legislației de către instituțiile și organismele care au responsabilități în domeniul sănătății, colaborând în acest scop cu CNAS, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciștilor din România, Ordinul Asistenților Medicali din România”.

Aceleași nemulțumiri sunt exprimate în spațiul pulbic, în special pe rețelele de socializare, de farmaciștii, psihologii și asistenții sociali din sistemul public de sănătate.

 


Adaugati un comentariu


 

*