Se înființează Colegiul Național al Moașelor din România

19 iunie 2018 | 0 comentarii |

Inițiativa legislativă care reglementează organizarea și funcționarea CNMR ca organizație profesională, după modelul Colegiului Medicilor și OAMGMAMR, a fost depusă la Senat.

 

Profesia de moașă ar putea fi recunoscută prin lege și în România, ca în majoritatea statelor europene, așa cum solicită, de câțiva ani, Asociația Moașelor Independente. Mai mulți parlamentari social-democrați și independenți au depus la Senat o inițiativă legislativă care prevede înființarea Colegiului Național al Moașelor din România (CNMR) și recunoașterea, prin lege, a profesiei de moașă, pe întreg teritoriul țării.

În expunerea de motive a proiectului de act normativ se precizează că „în prezent, reglementările existente cu privire la exercitarea profesiei de moașă nu sunt armonizate cu reglementările Uniunii Europene în domeniu. Aproximativ 1.000 de moașe au obținut licență de moașă prin absolvirea de programe universitarea de stat acreditate dar sunt neintegrate adecvat sau deloc în sistemul de sănătate. Posturile care ar trebui să fie deținute de moașe sunt ocupate de alți lucrători din sănătate care nu au competențele necesare. Absolventele facultăţilor se află în imposibilitatea de activare și deci de practicarea profesiei pentru care statul le-a finanțat”.

 

Proiectul de lege depus la Senat arată, de asemenea, ce implică această profesie și scopul principal al unei moașe în sistemul medical în general și în domeniul sănătații materno-infantile, în special. „Profesia de moașă este o profesie liberală, în domeniul sănătații materno-infantile ce se extinde la îngrijirea femeii de vârstă fertilă, sănătate sexuală, consiliere și planning familial și este furnizoare de servicii de sănătate, servicii medicale și servicii conexe actului medical. (…) Are ca scop principal asigurarea unei stări de sănătate de calitate în domeniul materno-infantil, a familiei și femeii de vârstă fertilă în general și a gravidei/mamei și copilului ei în special, prin asigurarea accesului la îngrijiri de sănătate corespunzatoare și/sau asistență medicală, furnizând servicii de specialitate individualizate, centrate pe femeie, copil și familie precum și practici preventive cu îndeplinirea măsurilor de urgență la nevoie”, se menționează în textul proiectului, al cărui principal inițiator este deputatul Tamara Ciofu.

Între atribuțiile ce-i revin unei moașe se regăsesc, printre altele, buna informare și consiliere în materie de planificare familială și prescrierea de metode contraceptive adecvate, diagnosticarea sarcinii, supravegherea sarcinii normale, efectuarea examinărilor necesare pentru supravegherea evoluţiei sarcinii, prescrierea și consilierea privind testele necesare monitorizării sarcinii normale, recoltarea de probe biologice și interpretarea rezultatelor. „Prescrierea și consilierea privind examinările necesare diagnosticării sarcinilor cu risc; îngrijirea și asistarea mamei în timpul travaliului şi monitorizarea stării fătului in utero prin mijloace clinice și tehnice adecvate; monitorizarea și asistarea nașterii normale inclusiv, la nevoie, efectuarea epiziotomiei şi în cazuri de urgenţă practicarea naşterii în prezentaţie pelviană; recunoaşterea, la mamă și la copil, a semnelor care anunţă anomalii ce necesită intervenţia unui medic” sunt, de asemenea, responsabilități ce-i revin moașei.

 

Controlul şi supravegherea exercitării profesiei de moaşă sunt realizate de Ministerul Sănătăţii și de CNMR. Moașa nu este funcționar public, având în vedere natura profesiei și obligațiile fundamentale ale acesteia.

Moaşele îşi desfăşoară activitatea în sistem public şi/sau în sectorul privat, precum şi în regim independent în colaborare cu furnizorii de servicii de îngrijiri de sănătate. Activitatea moaşelor se desfăşoară în cadrul echipei de îngrijire materno-infantilă şi sănătate reproductivă sau independent, ca titulari ori asociaţi ai cabinetelor de practică independentă”, se arată în proiect.

Pentru ca o persoană să exercite profesia de moașă, aceasta trebuie „să aibă capacitate juridică civilă deplină de exercițiu; să fie posesoarea unui titlu oficial de moaşă; să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta lege; să fie apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de moaşă; să dețină autorizație de liberă practică emisă de CNMR”, se subliniază în proiectul de act normativ.

Un capitol special se referă la incompatibilități, astfel că nu pot exercita profesia de moașă persoanele care au fost „condamnate definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii în împrejurări legate de exercitarea profesiei şi pentru care nu a intervenit reabilitarea; moaşele cărora li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de-a exercita profesia pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă”.

 

Exercitarea profesiei de moaşă este, potrivit proiectului de lege depus la Senat, incompatibilă cu „orice acţiune de natură a aduce atingere demnităţii profesionale de moaşă sau bunelor moravuri, conform Codului de etică şi deontologie al profesiei de moaşă, emis de CNMR. Pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exerciţiu al profesiei. În termen de 10 zile de la apariţia situaţiei de incompatibilitate moaşa este obligată să anunţe filiala CNMR a cărei membru este. La solicitarea moaşei și, respectiv, la sesizarea oricărei persoane, instituţii sau autorităţi interesate, preşedintele filialei CNMR din care face parte persoana aflată în stare de incompatibilitate poate constitui o comisie pentru fiecare caz în parte, alcătuită din 3 membri, pentru a constata existenţa sau inexistenţa stării de incompatibilitate”.

Proiectul prevede și excepții de la obligația înscrierii în Colegiul Național al Moașelor din România a moașelor „cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene care sunt stabilite în vederea exercitării profesiei în unul din aceste state, atunci când se deplasează pe teritoriul României pentru a exercita în regim temporar sau ocazional activităţile de moaşă”.

 

Pentru nerespectarea prevederilor legale și a statutului CNMR, moașa cu drept de liberă practică răspunde disciplinar, iar analizarea și soluționarea cazurilor de malpraxis se fac de către Colegiu. Răspunderea disciplinară nu exclude însă răspunderea penală, contravențională, civilă sau materială.

În ceea ce privește CNMR, instituția „se organizează şi funcţionează ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică, neguvernamentală, de interes public, apolitică, fără scop patrimonial, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, având ca obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de moaşă ca profesie liberală de practică publică autorizată”. Colegiul Național al Moașelor din România are în atribuții și întocmirea și actulizarea constantă a Registrului Naţional Unic al Moaşelor din România, administrând și pagina de internet pe care este publicat. CNMR mai are dreptul de a formula acţiuni în justiţie, în nume propriu sau în numele membrilor săi.

Proiectul de lege a fost depus la Senat de 32 de parlamentari social-democrați, independenți și câțiva ai minorităților, pe 14 iunie. Pentru a deveni lege și a putea fi aplicată are însă nevoie să intre în proces legislativ și să fie aprobată în Senat, apoi în  Camera Deputaților – for decizional pentru acest proiect, după care trebuie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial.

 


Adaugati un comentariu


 

*