Situație alarmantă a mamelor minore

26 aprilie 2018 | 0 comentarii |

Un studiu efectuat de asociația Salvați Copiii relevă numărul alarmant al mamelor minore, al nașterile premature, rata scăzută de vaccinare și riscurile sociale în comunitățile rurale.

 

Organizația Salvați Copiii, recunoscută în mod special prentru implicarea sa în reducerea ratei mortalității infantile în România, prin dotarea cu aparatură a maternităților și spitalelor de copii, a dat publicității, săptămâna aceasta, rezultatele alarmante ale unei analize privind situaţia gravidelor, mamelor şi copiilor din mediul rural”.

Cercetarea abordează problema mamelor minore, a naşterilor premature, cea a ratei de vaccinare şi riscurile sociale din comunitățile rurale din țara noastră. Reprezentanții asociației umanitare au precizat că inițiativa efectuării acestui studiu a pornit de la fenomenul mamelor minore care este unul complex și plasează România pe primele locuri din Europa, consecinţele afectând atât mama, cât şi copilul. „Studiul a pornit din iniţiativa Salvaţi Copiii şi s-a aplecat asupra situaţiei mamelor minore, o situaţia în care România are, din păcate, un alt record negativ. Am încercat, în concluziile studiului, să le analizăm sociologic, dar şi medical şi să rugăm ministerele de resort să fie prezente la ceea ce putem numi propunere de recomandări”, a subliniat prof. dr. Mihai Gafencu, președintele Salvați Copiii, menționând că propunerile sunt țintite pe trei direcții: medicală, educațională și de sprijin comunitar.

 

Datele studiului arată că jumătate dintre mamele cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la un control ginecologic, ceea ce a dus la o creștere de patru ori a ratei nașterilor premature în rândul acestora. Analiza arată, de asemenea, că  rata de vaccinare a copiilor născuți de mame adolescente sau aflate la vârsta pubertății este cu 10% mai scăzută decât în rândul copiilor născuți din mame majore. Aceeași cercetare sociologică relevă faptul că există o corelație directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă și o dezvoltare emoțională și socială încă incomplete, precum și lipsa accesului la educație sanitară și la servicii medicale constante.

Astfel, datele obținute în urma anchetei sociologice arată că 60% dintre mamele  adolescente nu au avut niciodată acces la informații privind sănătatea reproducerii sau educației sexuale, iar 70% dintre ele nu au beneficiat niciodată de planificare familială. Absența unei îngrijiri adecvate a sarcinii afectează atât mama cât și nou-născutul, realitate confirmată de faptul că  40% dintre mamele adolescente au născut prematur, fenomenul având o pondere de patru ori mai mare decât în rândul mamelor majore.

 

Gabriela Alexandrescu

La fel de îngrijorător este că acoperirea vaccinală a copiilor născuți de adolescente este mai scăzută decât în rândul copiilor născuți de mame majore, iar contextul socio-medical al copiilor-părinți are efecte în lanț, cu consecințe nefaste asupra educației și dezvoltării psiho-sociale a mamei și a copilului pe care îl are în grijă.

„Faptul că 40% dintre mamele minore apreciază că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar, un procent semnificativ mai ridicat comparativ cu celelalte persoane din comunitate, este definitoriu pentru incluziunea socială și pentru exercitarea deplină a dreptului la educație. Fenomenul copiilor cu copii este un fenomen social, pentru că efectele nu se limitează la situația unei mame sau a unei comunități, ci vizează, în lanț, sănătatea fizică și emoțională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale. Pe de altă parte, mamele minore sunt mai predispuse să nască prematur, iar prematuritatea rămâne una dintre cauzele majore ale mortalității infantile”, a declarat președintele executiv al organizației, Gabriela Alexandrescu.

 

În cele mai multe cazuri, condițiile socio-economice în care aceste mame, încă adolescente, sunt nevoite să își aducă pe lume copiii, să îi îngrijească și să le asigure un climat de siguranță, sunt unele precare. S-a constatat astfel ca aglomerarea locuinței caracterizează în principal gospodăriile defavorizate și cele cu mamă minoră, aproximativ un sfert dintre acestea având o singură cameră de locuit. Analizând numărul mediu de persoane din gospodărie, raportat la numărul mediu de camere de locuit, se constată că, în cazul gospodăriilor defavorizate, trei persoane împart aceeași cameră, comparativ cu 1,6 persoane pe cameră în cazul gospodăriilor în media localității și 2,5 persoane pe cameră în cazul gospodăriilor cu mame adolescente.

La nivelul întregului eșantion analizat, doar o treime dintre respondenți au declarat că au grup sanitar în locuință, iar procentul este semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor defavorizate sau al acelora cu mamă minoră. Alimentarea cu apă curentă nu este disponibilă în cazul a peste 60% din gospodăriile cu mame sub 18 ani și al aproximativ 80% dintre gospodăriile defavorizate.

 


Adaugati un comentariu


 

*