Speranta de viata, influentata de regimul alimentar

In cadrul unui studiu realizat pe acesta tema, alimentele care au contribuit cel mai mult la prelungirea vietii au fost cerealele integrale, fructele, legumele si pestele.

Este arhicunoscuta legatura dintre hrana si sanatate. Viata de zi cu zi, dar si numeroase studii clinice si de laborator au confirmat asta, de-a lungul timpului. Stim deja ca alimentatia joaca un rol vital in perpetuarea unei sanatati bune si a unei stari generale de bine. Primul pas crucial este acela de a face conexiunea intre preferintele pentru anumite alimente si o buna stare de sanatate pe de-o parte, respectiv, pentru o hrana „neinspirata” si sanatatea precara.

Trebuie constientizat faptul ca expresia „esti ceea ce mananci” nu este doar un citat motivational si ca exista multe alimente care pot, intr-adevar, sa faca un mare rau organismului, provocand boli si reactii ireversibile, la fel cum exista alimente care tin la distanta bolile si dau organismului vigoarea de care are nevoie.

Oamenii de stiinta au confirmat, in urma a numeroase studii, ca alimentele „vii”- alimentele crude, care nu au fost gatite, fierte, calite, puse la cuptorul cu microunde, congelate, coapte sau inabusite sunt cele mai benefice organismului, sunt si cele mai sanatoase. Acestea contin toate enzimele care reprezinta forta vietii, aflata in hrana care inlesneste procesul de digestie. Fructele si legumele crude, cerealele si semintele incoltite – toate contin enzime alimentare. Organismul nostru are nevoie de cantitati considerabile de astfel de enzime pentru a se hrani, pentru a avea energie si pentru un metabolism echilibrat.

Un studiu recent, publicat in revista medicala americana New England Journal of Medicine, releva faptul ca o usoara imbunatatire a regimului alimentar, prin consumarea mai multor fructe, legume si peste poate creste in mod semnificativ speranta de viata. Acesta este primul studiu care arata ca un regim alimentar mai sanatos, timp de cel putin doisprezece ani, reduce riscul de mortalitate cardiovasculara. Cercetatorii au analizat legatura dintre schimbarile in alimentatie in cazul a aproape 74.000 de adulti, timp de doisprezece ani, si riscurile de a deceda in urmatorii doisprezece ani.

Pe parcursul acestei lungi perioade de observare, oamenii de stiinta i-au chestionat pe participanti cu privire la regimul lor alimentar la fiecare patru ani, precum si in legatura cu stilul de viata si sanatatea lor, la fiecare doi ani.

Studiul arata ca o imbunatatire a regimului alimentar pentru o perioada de doisprezece ani are ca rezultat o reducere a riscului de deces in urmatorii doisprezece ani.

Rezultatele au scos in evidenta faptul ca imbunatatirea calitatii regimului alimentar in ansamblul sau are beneficii de durata pentru sanatate, iar obiceiurile alimentare sanatoase pot fi adoptate in functie de preferintele culturale si culinare ale individului si de starea lui de sanatate.

Tipurile de alimente care au contribuit cel mai mult la o imbunatatire a regimului au fost cerealele integrale, fructele, legumele si pestele sau acizii grasi. O crestere cu 20% a calitatii regimului alimentar, care poate fi obtinuta prin simpla inlocuire a unei portii zilnice de carne rosie sau carnati cu nuci sau legume, a fost legata de o reducere de 8 pana la 17% a riscului de mortalitate.

In schimb, o deteriorare a calitatii alimentatiei a dus la o crestere a riscului de deces de 6 pana la 12%, in aceeasi perioada. In randul participantilor care au mentinut mai mult un regim alimentar sanatos, reducerea riscului de mortalitate din orice cauza a variat de la 9 la 14%.

In cazul celor care au avut o dieta relativ nesanatoasa la inceputul studiului, rezultatele indica faptul ca participantii care si-au imbunatatit scorul in ceea ce priveste produsele alimentare sanatoase si-au scazut semnificativ riscul de deces in anii urmatori.

Un top al celor mai sanatoase alimente din lume, din punct de vedere nutritional, ne ajuta sa ne echilibram dieta, sa ne mentinem in forma, iar in acelasi timp sa prevenim boli grave precum cancerul, diabetul zaharat sau afectiunile cardiovasculare.

Este insa important ca dieta sa fie personalizata, in functie de starea de sanatate a fiecaruia. Un stil de viata sanatos nu presupune doar consumul unor alimente sanatoase, ci si modul in care preparam sau combinam aceste alimente, respectarea unui program de exercitii fizice (miscare) si o igiena riguroasa. Asa ca este indicat sa cerem sfatul unui nutritionist inainte de a adopta un anumit regim alimentar, mai ales daca am fost diagnosticati cu anumite afectiuni sau ne aflam sub un anumit tratament.

Intre cele mai sanatoase alimente din lume, nutritionistii includ fructele (caise, mere, piersici, cirese, avocado, zmeura, mure, rodie, pepene galben, afine, coacaze, struguri, stafide, smochine, prune, portocala, lamaie, lime), legumele (ceapa, rosii, morcov, anghinare, varza, broccoli, ridichi, spanac, dovleac, ardei gras si ardei iute, usturoi, sfecla rosie si toate zarzavaturile), cerealele si produsele lactate (quinoa, germeni de grau, linte, nuci, arahide, fasole neagra, porumb, iaurt, chefir, lapte degresat), condimente (piper, cimbru, marar, ghimbir, hrean, mustar, scortisoara, menta), carnea alba, ouale si fructele de mare (scoici, midii, somon, crab).