Sute de buzoieni s-au prins în Hora Unirii pentru a celebra momentul istoric de la 24 ianuarie 1859

Mica Unire a fost marcată, în această dimineață, la Muzeul Județean, printr-o serie de momente festive și tradiționala horă încinsă în jurul clădirii care găzduiește instituția de cultură.

 

Ieri, la Muzeul Golești, care găzduiește tronul pe care au stat regii României, dar și Biroul și trăsura lui Carol I, a fost aprinsă Flacăra Centenarului Marii Uniri, care pe 1 decembrie 2018 va ajunge la Alba Iulia, Cetatea Unirii.

Astăzi,  în toată țara, românii au celebrat Mica Unire, marcând astfel 159 de ani de când Moldova s-a unit cu Țara Românească și au fost puse bazele statului român modern.

Mica Unire a fost marcată și de buzoieni așa cum se cuvine. Curtea Muzeului Județean a devenit aproape neîncăpătoare pentru cele câteva sute de participanți la evenimentele organizate în această dimineață de Consiliul Județean Buzău, în colaborare cu Divizia 2 Infanterie Getica și cu Inspectoratul de Jandarmi Județean.

Profitând de vremea frumoasă de afară, buzoienii au început să sosească la muzeu cu câteva zeci de minute înainte de ora la care era anunțată începerea evenimentelor, dornici să prindă un loc cât mai bun pentru a asista la momentele puse în scenă.

 

Curtea muzeului s-a umplut în scurt timp, iar la ora 10.00 a fost dat startul manifestărilor, cu alocuțiunile rostite de reprezentanții autorităților, cu referire la momentul istoric marcat astăzi.

Despre semnificația zilei de 24 ianuarie și depsre Mica Unire înfăptuită la această dată, în 1859, au vorbit președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu, prefectul Carmen Ichim și comandantul Diviziei 2 Infanterie Getrica, generalul de brigadă Gheorghiță Vlad.

Alături de aceștia s-au aflat cei doi vicepreședinți ai Consiliului Județean, Adrian Petre și Romeo Lungu, preotul Mihail Milea, directorul Centrului de Cultură și Artă, Constantin Cățoi, și cel al Muzeului Județean, Daniel Costache, deputații social-democrați Dănuț Păle, Sebastian Radu și Sorin Lazăr, consilierul județean liberal Adrian Zoican, care au marat evenimentul alături de cei aproximativ 800 de buzoieni îmbrăcați în straie de sărbătoare, mulți în costume poulare, pentru a sărbători românește UNIREA ÎN CUGET ȘI SIMȚIRE, de care avem cu toții atâta nevoie, mai ales în aceste vremuri tulburi.

 

A urmat momentul prezentării steagurilor de luptă ale unităților care fac parte din structura Diviziei 2 infanterie Getica, după care, un pluton de soldați a prezentat o demonstrație de mânuire a armelor. La fel cum se întâmplă la fiecare apariție, militarii au fost aplaudați la scenă deschisă.

Au „predat ștafeta” colegilor lor de la Jandarmerie. Doi jandarmi călare au făcut o prezentare a uniformei specifice acestei arme, care se purta în anul Micii Uniri, prefațând asfel momentul cel mai așteptat de cei prezenți la festivități, al reconstituirii momentului sosirii la Buzău a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în drumul său spre Focșani,  acolo unde a fost înfăptuită Unirea Principatelor, la 1859.

 

Alexandru Ioan Cuza a poposit în vechiul târg al Buzăului la 6/19 februarie 1859, iar „…buzoienii i-au facut domnitorului o primire triumfală. La Poșta Câlnău, Cuza a fost întâmpinat de o deputăție din partea junimei districtului, compusă din 200 de călăreți. În apropierea Buzăului i s-a prezentat comanda dorobanților, cu cocardul tricolor ce a făcut mare impresie Măriei Sale Prințul. După aceea, la Bariera orașului a fost primit de orășeni în mare număr și de toată treapta, unde printr-un discurs al municipalității i s-au prezentat pâinea și sarea. În aclamațiile multimii, Cuza a intrat în Catedrala Episcopală. Seara, atmosfera în oraș a fost feerică, totul culminând cu reținerea în oraș peste noapte adomnitorului, programul acestuia schimbându-se complet”, consemnează scriitorul buzoian Gheorghe Petcu în „Legendele și Istoria Județului Buzău”.

Popasul domnitorului la Buzău a determinat schimbarea numelui principalei străzi comerciale a urbei, din Strada Târgului în Strada Cuza Vodă, denumire păstrată și astăzi.

 

După un recital al fanfarei militare a fost anunțat și momentul sosirii domnitorului, de către colonelul Ioan Emanoil Florescu, consilierul militar al lui Alexandru Ioan Cuza, întruchipat de un actor care a sosit călare în curtea muzeului și a ținut un discurs entuziast despre UNIREA ce avea să se înfăptuiască, reușind să stârnească în rândul celor prezenți o mică parte din emoțiile trăite de cei care au fost martori la evenimentul petrecut în 1859.

La scurt timp, domnitorul, întruchipat de un alt actor, a sosit tot călare, escorat de câțiva ofițeri și jandarmi, ținând la rândul său un discurs depre Mica Unire.

Primit cu pâine și sare, după tradiție, acesta a descălecat și i-a invitat pe buzoieni să se prindă în Hora Unirii. Primii care au răspuns invitației au fost reprezentanții autoritaților, urmați de sutele de buzoieni aflați în curtea muzeului. Ca și în anii trecuți, hora a înconjurat clădirea Muzeului Județean, printre cei prezenți remarcându-se foarte mulți copii.

Manifestarea a continuat cu un spectacol susținut de artiștii ansamblului Plaiurile Mioriței, iar pe parcursul întregii zile buzoienii au fost invitați să viziteze expozițiile permanente de la Muzeul Județean.