Taxa clawback, potențial „subiect la casele de pariuri”

Cel puțin așa susține Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, care consideră această taxă „ar putea fi un bun subiect de joc la casele de pariuri, dacă nu ar fi pe sănătatea românilor”.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) susține că taxa clawback nu este aplicată individualizat fiecărui producător, în funcţie de vânzările propriilor medicamente, ci în funcţie de creşterea întregii pieţe, la fel ca la ROBOR (indicii utilizați la calcularea dobânzilor vbancare). În plus, taxa nu este aplicată la preţul de producător, ci la cel de raft, care cuprinde şi marjele reglementate de distribuţie şi retail.

„Taxa discriminează producătorii în funcţie de forma de organizare comercială. Aşadar, inspectorii ANAF pot controla subsidiarele din România pentru a verifica plata taxei clawback din 2011-2012 (aşa zisul «clawback istoric», altfel reglementat decât în prezent), în vreme ce companiile organizate sub formă de birouri de reprezentanţă nu au cum să fie controlate. Aşa că este foarte posibil ca mulţi producători să nu fi plătit niciun leu pentru «clawback-ul istoric»”, se menționează într-un comunicat remis de PRIMER.

Potrivit aceluiași document, evoluţia din ultimii doi ani a taxei, care a crescut de la 12% la 24%, arată o lipsă totală de predictibilitate, de interes şi de control al autorităţilor asupra acestui fenomen, care apare pentru că vânzările de medicamente au o evoluţie semiciclică, în funcţie de o anumită sezonalitate, dar şi de anumite intervenţii ale autorităţilor, care „sunt iresponsabile”.

Producătorii români de medicamente își susțin afirmațiile prin faptul că până şi CNAS, instituţia care calculează şi transmite obligaţia de plată clawback, începe să facă proiecţii care arată evoluţia în creştere îngrijorătoare a taxei. Reprezentanții PRIMER susșin însă că este vorba despre un calcul incomplet, pentru că „nu ţine cont de faptul că în ultimii doi ani au fost introduse necondiţionat în decontare gratuită medicamente în valoare de 1 miliard de lei, pentru care nu s-au alocat fonduri suplimentare (de fapt, în nota de fundamentare s-a minţit, spunându-se că ele sunt «neutru bugetar», astfel că n-ar fi fost nevoie de finanţare suplimentară)”, se subliniază în comunicatul amintit.

În opinia reprezentanților PRIMER, în acest context se va ajunge la o creştere a taxei de la circa 24% în prezent la 32-34% în trimestrul al doilea din anul 2019, care va duce la dispariția medicamentelor ieftine, acestea neputând duce „o astfel de povară fiscală”.

Producătorii români de medicamente mai spun că autoritățile, în loc să găsească soluții care ar rezolva atât problema dispariției medicamentelor ieftine de pe piață cât și problema pacienților care astfel ar avea mai ușor acces la tratamente  „caută echivalente şi aduc pe nevoi speciale medicamente din import, la preţuri mult mai mari decât cele care au dispărut, sau scutite de clawback, aşadar cu cheltuieli şi mai mari. Astfel se creează un arc vicios care se comprimă cu fiecare pas, crescând presiunea deja existentă asupra plătitorilor taxei. În aceste zile (probabil până pe 10 august), aşteptăm valoarea taxei clawback pentru T2 (perioada aprilie – iunie 2018), care se poate situa oriunde între 22,93%, cât estimează CNAS, şi 25%, cât estimează actorii din piaţă. Astfel că taxa ar putea fi un bun subiect de joc la casele de pariuri, dacă nu ar fi pe sănătatea românilor, care degeaba au acces la medicamentele scumpe dacă dispar cele ieftine, iar un tratament nu poate exista în afara unui protocol care le cuprinde pe ambele”, concluzionează PRIMER.