Un nou protest împotriva majorării taxei clawback

Producătorii din industria farmaceutică spun că sumele plătite de ei până acum depășesc bugetul anual alocat de Stat pentru decontarea medicamentelor.

Dragos Damian

Două organizații importante din industria farmaceutică au adus, din nou, în atenția autorităților un subiect care constituie în ultima perioadă principalul motiv de nemulțumire al producătorilor de medicamente din România. Este vorba de taxa clawback, despre care Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) și Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), susțin că s-a majorat într-un an de la 18,89% la 23,45%. Producătorii de medicamente spun că sunt astfel obligați să acopere deficitul de finanțare pentru medicamentele decontate asiguraților, întrucât sistemul de Sănătate nu face față tuturor acestor cheltuieli.

Dragoș Damian, președintele PRIMER, spune că din 2011, statul român nu a mai alocat un singur leu în plus pentru decontarea de medicamente, suma îngheţată încă de atunci fiind de 6 miliarde de lei, în vreme ce consumul estimat la finalul acestui an urmează să ajungă la 10 miliarde de lei. „Prin urmare, diferenţa de 4 miliarde de lei va fi acoperită de fabricile de medicamente din ţară, care ajung să plătească în realitate un impozit de peste 40% pentru activităţile derulate în România. Un astfel de impozit nu este suportabil şi acceptabil pentru nici o industrie, fără a pune în primejdie dezvoltarea acesteia. În loc să ne continuăm investiţiile în fabricile din ţara pentru a nu face România dependentă de importuri, trebuie să plătim o sumă enormă şi imposibil de apreciat, trimestru de trimestru, sub formă de taxe şi impozite, în condiţiile în care cifrele de afaceri scad”, a mai declarat Dragoș Damian.

Liviu Popescu

Același punct de vedere este susținut și de Liviu Popescu, director de Relații Externe în cadrul ARPIM, care a precizat că, în perioada 2013 – 2017, taxa clawback a fost în continuă creştere şi, prin plata acesteia, industria producătoare de medicamente a acoperit tratamente ale pacienţilor români de peste 7 miliarde de lei, mai mult decât bugetul alocat medicamentelor într-un an de catre statul român.

„Niciunul dintre guvernanţii din ultimii opt ani nu a acordat atenţie acestei suprataxări a industriei farmaceutice, deşi în nenumărate rânduri au fost aduse argumente şi propuse soluţii care să transforme această povară fiscală într-un instrument util sistemului de sănătate. Taxa clawback este una dintre problemele rămase nerezolvate, predate de un guvern către altul. Avem însă încredere că noul guvern va acorda o atenţie sporită crizei de medicamente cu care se confruntă pacienţii români şi că vor ţine cont şi de nevoile acestora, nu doar de calcule financiare. În toţi aceşti ani, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură temporară de control bugetar într-o măsură care acţionează împotriva pacienţilor. Anul trecut, mai mult decât oricând, au fost vizibile consecinţele pe care le poate avea o astfel de măsură asupra accesului pacienţilor la medicamente, mai ales la cele care nu au alternativă terapeutică în piaţă”, a precizat reprezentantul ARPIM într-un comunicat.

Ambele organizații și-au exprimat disponibilitatea de a colabora cu noul guvern în vedererea găsirii unei soluții care să evite adâncirea crizei de medicamente cu care se confruntă sistemul de Sănătate, implementarea unui mecanism predictibil şi transparent pentru calculul taxei clawback reprezentând una dintre aceste soluții.

Pâna acum, reprezentanții producătorilor de medicamente au prezentat autorităților mai multe soluții ce vizează două dintre marile probleme ale taxei clawback – impredictibilitatea şi lipsa de transparenţă a mecanismului de calcul –  dar şi bugetul alocat medicamentelor, utilizat pentru calculul taxei clawback, care a rămas la nivelul stabilit în anul 2012. Printre soluţii se numără eliminarea consumului de medicamente din spitale pentru calculul taxei clawback, plafonarea taxei clawback, ceea ce ar oferi mai multă predictibilitate, dar şi creşterea anuală progresivă a bugetului alocat medicamentelor, cu 50% din cota taxei plătite de producătorii de medicamente în anul anterior.

Totodată președintele PRIMER a reamintit că singura măsură care poate preveni descompunerea industriei de medicamente din ţară rămâne scutirea de taxa clawback a medicamentelor mai ieftine de 25 de lei, devenite complet nerentabile la o impozitare de 40%.