Vasile Ciurchea se lauda ca bolnavii o vor duce mai bine in 2015

Europarlamentarul Cristian Busoi il contrazice si spune ca bugetul FNUASS pe 2015 arata ca nu exista o intentie serioasa a Guvernului de a actualiza lista de medicamente compensate si gratuite.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Vasile Ciurchea, a anuntat ieri, in timp ce noii ministri ai Guvernului Ponta 4 erau audiati in Parlament, ca in anul 2014, pacientii romani au avut la dispozitie un buget de 22,902 miliarde lei, ceea ce a insemnat fonduri disponibile mai mari decat in 2013, cand desi bugetul a fost de 23,123 miliarde de lei, s-au utilizat 2,6 miliarde lei pentru aducerea la zi a platilor pentru medicamente si materiale sanitare din farmacii si programe.

Chiurchea a aratat ca numarul pacientilor care primesc gratuit tratament oncologic aprobat de CNAS „a crescut la 8.866, cu 1.334 mai multi pacienti decat erau in tratament la inceputul anului, iar in iulie 2014 au fost introduse in lista de medicamente compensate si gratuite 17 molecule noi pentru pacientii care sufera de forme rare ale unor boli precum cancerul, epilepsia, bolile endocrine, leucemia si boli neurologice degenerative, pana in prezent fiind aprobate peste 700 de dosare si cheltuindu-se aproximativ 27 milioane lei”.

In cadrul subprogramului de reconstructie mamara prin endoprotezare dupa afectiuni oncologice, pana la finalul lunii noiembrie 2014, au beneficiat de endoprotezare 96 de paciente din intreaga tara, pentru acest an fiind alocate fonduri  de 1,2 milioane lei.

Presedintele CNAS a subliniat, totodata, ca a fost creat subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT si au fost aprobate in vederea efectuarii acestei investigatii 2. 993 dosare.

 

A fost creat, de asemenea, un subprogram de testare genetica destinat bolnavilor de leucemie acuta, in cadrul Programului National de Oncologie, finantat din FNUASS, in vederea diagnosticarii precoce si stabilirea pentru aceste afectiuni a unui tratament personalizat promovat. De asemenea, vor fi decontate testele imunofenotipice, citogenetice si de biologie moleculara pentru diagnosticarea leucemiilor acute, de care vor beneficia cca. 800 bolnavi, anual.

In cadrul Programului national de tratament al Hemofiliei si Talasemiei a fost introdusa asigurarea tratamentului de substitutie profilactica a bolnavilor cu hemofilie intre 0 si 18 ani, fondurile alocate acestui program fiind in 2014 de 60,2 milioane lei, fata de 36,9 milioane lei in 2013.

In cadrul Programului national de diagnostic si tratament pentru boli rare au fost incluse 5 afectiuni noi, pentru care s-au alocat 105 milioane lei, fata de 69,7 milioane lei in 2013.

Tot anul acesta au fost rambursate plati externe pentru tratamentele romanilor in strainatate in valoare de 68, 2 milioane euro, desi calendarul de plati stabilit de CNAS cu furnizorii externi de servicii medicale prevedea plata a 48,2 milioane euro in anul 2014. La 31 decembrie 2013, CNAS datora furnizorilor externi de servicii medicale 190 milioane euro, iar in decembrie 2014 suma era de 180 milioane euro, in contextul in care anul acesta s-au mai acumulat pentru plata tratamentelor in strainatate alte 58,7 milioane euro.

 

Presedintele CNAS a mai aratat ca in anul 2013 s-au tiparit 4 milioane de carduri nationale de sanatate, iar in anul 2014 inca 9 milioane, pana in prezent fiind distribuite aproximativ 12,5 milioane. Aproximativ 1 milion de carduri se afla inca in circuitul postal sau au fost returnate caselor de asigurari de sanatate, iar tiparirea si distribuirea va continua pentru persoanele care implinesc 18 ani si/sau dobandesc calitatea de asigurat. Pana in prezent au fost validate in sistem peste 120.000 de carduri. „La inceputul anului 2015, dupa o perioada in care vom rezolva toate problemele legate de modul de functionare semnalate de furnizorii de servicii medicale, decontarea se va face doar in baza cardului de sanatate”, a precizat Ciurchea.

El a mai aratat ca in 2014 s-au implementat Dosarul Electronic de Sanatate – DES (au fost introduse peste 3,6 milioane de dosare de sanatate la care au contribuit peste 6.200 de medici) si Factura electronica (din iunie), iar in 2015, CNAS va extinde Reteta electronica la toate tipurile de prescriere si DES pentru toate tipurile de servicii medicale,  iar biletele de trimitere si concediile medicale se vor emite doar in format electronic.

 

Europarlamentarul Cristian Busoi, sustine insa ca Bugetul FNUASS pe 2015 arata ca nu exista o intentie serioasa a Guvernului Romaniei de a actualiza lista de medicamente compensate si gratuite. Atat capitolul „Medicamente cu si fara contributie personala” – medicamentele din farmacii – cat si capitolul „Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate in programele nationale cu scop curativ” au ramas in mod real la acelasi buget ca in 2014, sustine fostul presedinte al CNAS, care este membru in Comisia pentru Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara, din Parlamentul European.

 „In conditiile in care actualizarea listei de medicamente nu se poate face doar prin cresterea taxei clawback – solutie care nu este oricum agreata de reprezentantii din industria nationala si internationala de profil si nici de FMI, CE si BM – iar contractele cost – volum sunt inca neclare ca procedura si neinsusite de producatori si importatori, care ar prefera un mecanism cost – volum pe rezultat, ca in majoritatea tarilor europene, asa cum arata bugetul trimis in Parlament spre aprobare, nu exista practic nicio solutie rezonabila de a actualiza in mod consistent lista de medicamente compensate si gratuite, neactualizata din 2008”, declara Busoi intr-un comunicat remis presei.

El considera ca „Din aceasta cauza, pacientii romani care sufera de boli grave, precum cele cardiovasculare, cancerul sau hepatita C, nu vor avea nici in 2015 sansa sa beneficieze de tratamente de ultima generatie, la fel ca bolnavii din celelalte state ale Uniunii Europene, care au acces la medicamente inovatoare de multi ani”.

 

Europarlamentarul liberal apreciaza ca pastrarea intr-o stare de subfinantare, la acelasi nivel ca si cel din 2014, a programelor de sanatate aflate in implementarea CNAS va face, de asemenea, imposibila imbunatatirea starii de sanatate a pacientilor cu hemofilie sau scleroza multipla, doua dintre programele despre a caror finantare insuficienta au atras atentia in nenumarate randuri atat medicii specialisti, cat si asociatiile de pacienti.

Solutiile cele mai potrivite propuse de fostul presedinte al CNAS ar fi „revizuirea listei actuale, o taxa clawback diferentiata intre medicamentele generice si cele nongenerice (originale si biosimilare), actualizarea listei cu medicamentele inovatoare, care trec de evaluarea ANM. Pentru a face posibil accesul rezonabil al pacientilor la medicamentele inovatoare, costurile actualizarii listei ar trebui sa fie sustinute in cea mai mare masura de industria de profil, prin mecanismul clawback si intr-o mult mai mica masura de statul roman, prin modificarea BaT din formula clawback si cresterea bugetului la medicamente”, sustine Cristian Busoi, concluzionand ca lipsa acestor masuri arata clar ca „Executivului nu-i pasa de soarta a zeci de mii de bolnavi, care se agata an de an de speranta ca vor avea acces la medicamente noi, care sa ii vindece sau care ar putea sa le imbunatateasca starea de sanatate si sa le prelungeasca viata”.

Este posibil ca din ratiuni politice sa exagereze fiecare dintre cei doi, dar ceea ce stim sigur este ca bolnavii nu au acces la medicamentele de care au nevoie, spitalele sunt in continuare subfinantate, iar  profesionistii din sanatate sunt platiti in bataie de joc, motiv pentru care ingroasa elita strainatatii.