Virozele si pneumoniile fac deja ravagii printre buzoieni

Cei mai multi dintre cei afectati de racelile de sezon sunt copii. Medicii din judet au inceput monitorizarea afectiunilor de sezon mai devreme cu o luna si recomanda preventia, dar si vaccinarea antigripala. 30.000 de persoane din judet sunt vulnerabile in fata virusurilor gripale.

 

Virozele respiratorii reprezinta o afectiune acuta a cailor respiratorii superioare, de cele mai multe ori de etiologie virala. Infectiile cailor respiratorii sunt cele mai frecvente boli. In medie, adultii racesc de doua pana la cinci ori pe an, iar copiii de varsta prescolara de patru, chiar pana la opt ori. Virozele respiratorii apar adesea pe fondul frigului si se manifesta cu tuse, guturai si raguseala.

Temperaturile scazute din ultima perioada au facut ca 2057 de buzoieni, in special copii, sa ajunga la doctor, cu afectiuni de sezon. 98 dintre ei, care au prezentat o simptomatologie mai complicata, in special copii, au fost internati in spital.

Potrivit purtatorului de cuvant al Directiei de Sanatate Publica (DSP) Buzau, Mihaela Voineagu, in ultima saptamana, s-au prezentat la medicul e familie „1652 de persoane care au fost diagnosticate cu infectii acute ale cailor respiratorii superioare (IACRS), iar in 51 de cazuri s-a impus spitalizarea. Alte 405 persoane au fost diagnosticate de medici cu pneumonie, iar 47 dintre acestea, aflate in stare mai grava, au fost internate in spitalele din judet. Cele mai multe dintre afectiunile respiratorii depistate de medici, peste 1.000, au fost inregistrate in randul copiilor, in special al celor care frecventeaza colectivitati, astfel ca 597 dintre ei fac parte din grupa de varsta 5-14 ani, in timp ce alti 389 de copii sunt incadrati in categori de varsta 2-4 ani. In spital au ajuns si peste 100 de bebelusi cu viroze respiratorii sau bronsiolite”.

 

 

Virozele respiratorii sunt provocate de peste 200 de tipuri diferite de virusi, asa ca din cauza numarului mare al acestora, nu exista niciun tratament etiologic al afectiunii. „Cei mai frecventi agenti patogeni intalniti sunt rinovirusi, adenovirusi, coronavirus, virusul respirator sincitial, dar si virusii gripali (influenza). Din cauza simptomelor nespecifice, exista pericolul de a confunda un episod bland de gripa cu banala raceala, asa ca este necesara evaluarea bolnavului cu mare atentie, gripa punand in pericol viata omului. Este important, de aceea, ca diagnosticul diferentiat intre raceala si gripa sa se faca in faza incipienta, cand tratamentul are eficienta optima”, explica dr. Viorica Mihalascu, medic epodemiolog, directorul executiv al DSP Buzau.

Potrivit medicilor specialisti, tratamentul se administreaza in principal pentru ameliorarea simptomatologiei, medicatia antibiotica instituindu-se doar in cazul suprainfectiilor bacteriene.

 

Virozele respiratorii se transmit prin picaturile Flügge, care transporta agentii patogeni. In marea lor majoritate sunt virusi: rinovirusi – 25-30%, coronavirus -10%, adenovirusi, mixovirusi, ecovirusi, virusul respirator sincitial, virusul paragripal si virusul gripal, ultimii doi declansand chiar gripa.

„Slabirea sistemului imunitar, pe fondul infectiei virale, creste riscul suprainfectiei bacteriene cu streptococi, stafilococi sau pneumococi, care agraveaza tabloul clinic al bolii. In virozele respiratorii, tabloul clinic va  cuprinde mai multe simptome, care variaza insa, de la individ la individ. In faza de debut sau in cursul bolii apar simptome nespecifice, intre care frison, febra (mai ales la copii), stare de rau general, oboseala, cefalee si dureri la nivelul membrelor. Impulsul initial de stranut evolueaza spre guturai (rinoree acuta). Inflamarea mucoasei nazale se asociaza cu o secretie apoasa sau mucopurulenta, care jeneaza respiratia nazala, perturba simtul olfactiv si modifica tonalitatea vocii (vorbitul pe nas). In functie de sensul in care se propaga inflamatia (ascendent sau descendent), pot aparea si alte probleme de sanatate”, spune dr. Carmen Nistor, medic medicina familiei, atragand atentia ca mai ales in cazul copiilor, sa se apeleze la medic si sa se respecte cu sfintenie indicatiile terapeutice ale acestuia, sa nu se recurga la automedicatie, pentru ca exista riscul ca in loc sa scapam de boala, mai rau sa o agravam.

 

Afectiunile cailor respiratorii cele mai intalnite suunt faringita, laringita, traheita si bronsita. In stadiul initial apare inflamarea mucoasei faringiene (faringita acuta). Simptomele tipice sunt senzatia de gat uscat, iritat si odinofagia (dureri la inghitire). Daca inflamatia afecteaza si mucoasa laringiana, mai ales portiunea care acopera corzile vocale (laringita acuta) apare reflexul de tuse si ragusela – chiar pana la disparitia completa a vocii. La copiii mici exista riscul de laringita subglotica (o afectiune grava, datorita edemului ce poate determina dispnee severa, pana la asfixie). Inflamarea mucoasei traheale si bronsice (traheita acuta, bronsita acuta) provoaca accese de tuse cu expectoratie muco-purulenta si dureri in piept. Aceste simptome sunt caracteristice si altor afectiuni, mult mai grave, de aceea se recomanda consultarea medicului pentru diagnosticul diferential.

„Diagnosticul de viroza respiratorie se face pe baza anamnezei (descrierea si identificarea simptomelor) si a examenului clinic, care evidentiaza hiperemia mucoasei nazo-faringiene si, eventual, tonsilita (inflamarea amigdalelor), care necesita tratament cu antibiotice. Mai ales in cazul virozelor respiratorii, mai  greu de diferentiat de gripa, efectuarea analizelor de sange poate ajuta in  cercetarea parametrilor inflamatorii. In cazul persoanelor fara antecedente colaterale relevante, anamneza si examenul clinic sunt suficiente pentru punerea diagnosticului de „raceala”.  Daca suspicionam insa o pneumonie sau evolutia bolii este nespecifica si tinde spre cronicizare, se recomada efectuarea unei radiografii pulmonare. Suplimentar, se face o hemoleucograma (analiza de sange), iar in cazul persoanelor cunoscute cu patologie pulmonara se indica examenul bacteriologic al sputei. Bronhoscopia sau computertomografia sunt necesare doar in mod exceptional”, ne spune medicul ORL Mihaela Mihalcea.

 

Pentru ca virusii nu sunt sensibili la antibiotice, tratamentul virozelor este simptomatic (vizeaza ameliorarea semnelor si simptomelor de raceala).

Intre masurile generale pentru virozele respiratorii se recomanda, in mod uzual, repaos fizic (fara munca si sport) si izolare la domiciliu, inhalatii umede cu abur de musetel, salvie sau pin, bauturi calde cu miere si lamaie, comprese calde aplicate pe gat, tablete de supt, menajarea vocii, sistarea fumatului (daca este cazul). Eficiente sunt si metodele naturiste, precum ceaiul de ghimbir proaspat, cu suc de lamaie si miere, inhalatii cu ulei de arbore de ceai sau ulei de menta, o ceapa taiata felii se pune noaptea pe noptiera (substantele volatile amelioreaza guturaiul) sau cataplasme cu cartof crud, ras, stropit cu alcool sanitar.

„Tratamentul medicamentos este format dintr-o gama extrem de larga de  antigripale aflate pe piata, fiecare dintre ele avand rolul de a ameliora starea generala a pacientului, eventual, durerile de gat sau/si de cap. Picaturile nazale usureaza respiratia si elimina senzatia de tiuit in urechi, iar in caz de tuse seaca se recomanda antitusive. Tusea productiva se trateaza cu siropuri mucolitice,  care se administreaza cu prudenta la copiii mici si la astmaticii cu probleme de expectoratie.Impotriva durerilor de cap si de membre se folosesc preparate pe baza de acid acetilsalicilic, care se dau insa cu prudenta la copii, deoarece pot declansa „Sindromul Reye”, care prezinta un tabloul clinic grav, cu greata, vertij, crize convulsive, chiar coma sau afectare cerebrala si hepatica, iar boala poate evolua fatal, in  cele mai multe cazuri”, mai spune dr. Carmen Nistor, explicand ca tratamentul cu antibiotice nu se recomanda in tratarea racelilor, administrarea acestora facandu-se doar sub supraveghere medicala, in caz de inflamatie bacteriana.

Tratarea si profilaxia virozelor respiratorii poate fi facuta si cu ajutorul medicinei complementare: fitoterapie, homeopatie sau acupunctura.

 

Medicii spun ca prognosticul in virozele respiratorii este in general bun, cu disparitia simptomelor intr-un interval de opt pana la zece zile. Complicatiile sunt rare, apar doar daca raceala dureaza mai mult timp.

Foarte rar, virusii care au provocat raceala pot cauza si inflamarea muschiului cardiac (miocardita), care se manifesta cu aritmii (tulburari ale ritmului inimii), dispnee si fatigabilitate.

Simptomele din raceala pot fi agravate de o infectie suplimentara de etiologie bacteriana (suprainfectie). Simptomul tipic este secretia purulenta, galben-verzuie, a mucoasei inflamate, care se asociaza adesea cu febra. Diseminarea bacteriilor poate provoca urmatoarele boli: Otita medie acuta (inflamarea urechii medii); Sinuzita acuta (inflamarea sinusurilor paranazale); Tonsilita acuta (inflamarea amigdalelor); Pneumonie (inflamarea pulmonului).

Chiar daca nu exista nicio profilaxie sigura pentru virozele respiratorii, se recomanda intarirea sistemului imunitar, printr-o dieta sanatoasa (cu aport suficient de vitamine, mai ales vitamina C) si miscare suficienta in aer liber. Suplimentar, se poate face sauna, dar nu in perioada de boala. Pe cat posibil, se vor evita spatiile aglomerate si contactul cu persoane racite.

 

Vaccinarea antigripala este eficienta in cazul gripei, caz in care  manifestarile debuteaza brusc, febril, putand pune viata in pericol. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda in fiecare an combinatia potrivita de antigeni pentru prepararea vaccinului antigripal, acesta fiind eficient doar daca se repeta an de an (din cauza ca tulpinile virusului gripal se diversifica foarte repede).

Medicii buzoieni au catagrafiat (identificat) pentru anul in curs, 30.000 de persoane cu risc ridicat la gripa, pentru sezonul 2013-2014, intre acestea aflandu-se persoane cu varsta cuprinsa intre 6 luni-64 ani aflate in evidenta cu afectiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, astm sau virusul imunodeficientei umane (6.090); gravide (170); medici, cadre sanitare medii si personal auxiliar, atat din spitale cat si din unitatile sanitare ambulatorii, inclusiv salariati ai institutiilor de ocrotire (copii sau batrani) si ai unitatilor de bolnavi cronici, care prin natura activitatii vin in contact respirator cu pacientii sau asistatii (4.000); persoane (adulti si copii), rezidente in institutii de ocrotire sociala precum si persoane care acorda asistenta medicala, sociala si ingrijiri la domiciliul persoanelor la risc inalt (1.140); Toate persoanele cu varsta de 65 de ani sau mai mult (18.600).

Anul trecut, buzoienii au avut la dispozitie peste 15.000 de doze de vaccin gripal, dar nu s-au imunizat decat aproximativ 13.000 de persoane. Medicii au diagnosticat aproape 45.000 de virose respiratorii, peste 12.000 de cazuri de pneumonie si 70 de cazuri de gripa (un focar cu majoritatea cazurilor fiind inregistrat la Spitalul Sapoca – Sectia Ojasca).

Anul acesta, datorita debutului sezonului de raceli mai devreme, medici recomanda inca de acum imunizarea impotriva virusurilor gripale.