Zapada – „sanatate curata” pentru culturile agricole

1 februarie 2014 | 0 comentarii |

Viscolul a venit „ca la carte” pentru sanatatea pamantului. Specialistii spun ca vom avea roade bogate si anul acesta, zapada aducand un important aport natural de azot.

 

zapadaFenomenele meteorologice actuale vor ajuta culturile agricole din sudul si sud-estul tarii unde erau, pana in urma cu doua saptamani, probleme in ceea ce priveste rezerva de umiditate din sol. Mai mult, stratul de zapada va proteja culturile de toamna de temperaturile foarte scazute, este de parere directorul general al Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu.

In sud erau probleme, cu 7 litri de precipitatii in toata luna. Agricultorii erau destul de speriati, pentru ca este periculos. Acest viscol vine ca la carte, adica mai intai zapada, apoi viscolul. Vor fi temperaturi de  -10, chiar -15 grade, dar stratul de zapada este protector si lucrurile vor sta bine in vara, cu recolta. Dupa aceea incepe temperatura sa creasca, spre temperaturi normale. De exemplu, daca la Bucuresti ajunge la minus 10 grade noaptea, intre 30 (ianuarie – n.red.) si 4 februarie vom avea -5 grade. O crestere de 5 grade ne aduce la temperaturi normale. Din 4 februarie, pana in data de 12 – 13 (februarie – n. r.) va fi din nou o scadere in jur de -10 grade, dupa care s-ar cam termina aceste evenimente mai dure, sa zicem”, a spus Sandu, mentionand ca urmatorul episod de vreme rea se va manifesta in intervalul 29-30 ianuarie.

 

teren-agricol-zapadaZapada cazuta timp de mai multe zile, in cantitati mari, stratul depasind in zona Rm. Sarat si in alte zone de campie din judetul Buzau 45 de centimetri in 24 de ore, chiar daca pentru multi a insemnat o povara, pentru agricultori inseamna cea mai mare bucurie. In urma cu doua saptamani, agricultorii se temeau de primavara neasteptata care urcase temperaturile la +15 Celsius, cu un prim risc de inflorire a pomilor. Numai ca  judetul Buzau, desi aici au cazut importante cantitati de zapada in ultimele trei ierni, sufera din cauza secetei care se manifesta incepand cu anul 2005. Necesarul de apa estimat de specialisti in sol este de 157 de litri.

Nicolae Berechet, seful Oficiului Judetean de Pedologie arata ca de cativa ani avem parte, la Buzau, de modificari semnificative. Angajatii Oficiului merg in teren din 15 aprilie pana in 30 septembrie, in fiecare an. Plecam lunea si revenim vinerea. Activitatea are loc numai in camp. Solurile din judetul Buzau se intind pe 402.000 de hectare. Relieful este principalul factor de influenta in sol, apoi clima si omul. Varietatea solurilor este mare in judetul Buzau. Zona cea mai importanta din punct de vedere agricol este campia. Schimbarile recente ne efecteaza doar din punctul de vedere al umiditatii. Este seceta pedologica mare. In 2007 au mai fost astfel de schimbari. Solul este uscat in anumite zone, chiar pana la asancimea de un metru. Acolo unde sunt soluri nisipoase este mai dificila situatia. Agricultura se desfasoara si mai greu, insa prin refacerea sistemului de irigatii, altfel se pune problema. Mai este un aspect, agricultorii nu au efectuat araturi adanci cu o anumita periodicitate si astfel solul nu are o rezerva mare de apa. De aceea apa se evapora din aceasta zona rapid si scade rezerva”, explica specialistul.

 

zapada 2La randul sau, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat zilele acestea ca „zapada a venit la timpul potrivit”. Intrebat daca se gandeste la un sprijin financiar pentru producatorii agricoli in urma intemperiilor, Constantin a aratat ca, in mare parte, avantajele pentru producatorii agricoli sunt evidente in aceasta perioada.

 „In aceasta perioada eu cred ca producatorii agricoli au avut beneficii. La nivel national existau doua pericole, pe de o parte lipsa de umiditate, care incepea sa dispara. A venit aceasta zapada la timpul potrivit, pentru acest motiv. Al doilea pericol pe care il aveam era legat de posibilul inghet. Daca nu aveam zapada, plantele erau expuse si riscam productia. Sigur ca am avut probleme pe zona de pomicultura, anumite probleme am avut pe zona de sere, acolo unde ne amintim bine ca si acum doi ani de zile au existat astfel de calamitati, sa spun asa, au fost distruse solarele, atunci am intervenit cu un ajutor de minimis daca va amintiti. Acum am venit cu instrumente moderne, pentru ca statul nu poate sa despagubeasca la infinit, ci trebuie sa venim cu instrumente moderne de coparticipare a producatorilor agricoli la ceea ce inseamna Fondul Mutual. Fiind membri ai Fondului Mututal vor fi despagubiti an de an prin contributie proprie, prin fonduri europene si prin contributia la bugetul de stat pentru eventualele pierderi de venit cauzate de diverse calamitati”, a precizar Daniel Constantin.

 

zapada 3Stratul de zapada existent pe camp constituie un motiv de satisfactie pentru fermieri. Pe langa faptul ca zapada este un izolator termic excelent pentru sol (care nu mai este supus proceselor repetate de inghet/dezghet) si pentru plante (care sunt protejate ca intr-un iglu), este, in acelasi timp, o sursa de azot. Cantitatea de azot este cu atat mai mare cu cat stratul de zapada este mai gros si mai persistent (topirea este mai lenta). Au aparut informatii interesante, desi  neverificate, despre influenta zapezii asupra productiei viitoare.

De exemplu, in Cordonul Porumbului din Statele Unite, aratura se efectua dupa ninsoare, pentru ca azotul din zapada sa fie incorporat sub brazda si astfel, sa fie ferit de volatilizare. Chiar daca unii considera ca zapada contine cantitati mici de azot, nu trebuie sa neglijam faptul ca, in zonele polare, oxidul de azot care contribuie la deteriorarea invelisului de ozon provine, se pare, din zapada.

Specialistii ne arata ca atat apa din ploaie, cat si cea din zapada, contin azot „spalat” din atmosfera, care provine in urma arderii combustibililor fosili si a proceselor industriale. O alta parte provine din fixarea azotului atmosferic de catre fulgere. De aceea, cantitatea de azot estimata ca fiind adusa din precipitatii variaza foarte mult. In Statele Unite, in 1939, masuratori efectuate in Oklahoma au aratat un continut mediu de 1 kg N/ha pe an. Aceeasi valoare este mentionata de Borlan si colaboratorii (1994), referindu-se la de azotul amoniacal degajat in aer din procese fermentative. In alte surse bibliografice se vorbeste de pana la 14 kg N/ha/an, deoarece au crescut emisiile de amoniac in atmosfera.

 

zapada 4Fermierii spun insa ca topirea zapezii stimuleaza activitatea microbiologica din sol si prin asta se mareste cantitatea de azot mineralizata din materia organica a solului. De aici vine si observatia ca recoltele sunt mai mari pe solurile care au fost acoperite cu zapada, in comparatie cu cele fara zapada.

La randul lor, cercetatorii sustin ca experientele efectuate de diferitele universitati americane au aratat ca:

1. Aplicarea azotului pe zapada reduce eficienta fertilizarii. De aceea, productiile obtinute cand se imprastie azotul pe zapada pot fi mai mici cu pana la 20%.
2. Daca se aplica totusi azotul pe zapada, trebuie folosite ingrasaminte cu uree sau sulfatul de amoniu si evitat azotatul de amoniu, care este mult mai usor levigat.
3. Ureea aplicata pe zapada are acelasi efect asupra productiei ca si cea administrata toamna, dar mai mic decat la fertilizarea de primavara. Sa nu uitam totusi ca, daca ureea ramane la suprafata solului cand temperatura este mai mare de 15°C, pierderile prin volatilizare pot fi de pana la 30% din continutul de azot.

In acest context, ar trebui facute teste in camp. Fiecare fermier ar trebui sa stie care este efectul azotului aplicat in diferite conditii asupra productiei de grau, spre exemplu. Si, pentru ca nu sunt sperante ca in viitorul apropiat sa existe un sistem de extensie eficient, ar trebui ca fiecare sa faca propriile teste.

In concluzie, stratul gros de zapada protejeaza si fertilizeaza solul, iar temperaturile scazute „omoara” daunatorii, astfel ca fermierii s-ar putea bucura si anul acesta de o recolta bogata, iar noi, consumatorii, avem sanse sa cumparam cereale, fructe si legume romanesti sanatoase, de calitate.

 


Categorii: Actual

Adaugati un comentariu


 

*