„Lectie” despre imbatranirea activa, sanatate si fericire

„Daca nu ai batrani, sa-ti cumperi”, spune o vorba din popor, facand trimitere la intelepciunea varstnicilor, fara de care nicio generatie nu poate progresa. Dar, ce te faci cand batranetea devine, in loc de izvor de intelepciune, o povara? Pentru a preveni aceasta povara, cu prilejul Zilei Mondiale a Sanatatii  din 2012, celebrata in fiecare an pe 7 aprilie, OMS a stabilit ca tema de reflectie pentru intreaga omenire „Sanatatea si Imbatranirea”. Tot acest an a fost decretat de catre Comisia Europeana  „Anul European al Imbatranirii Active si al Solidaritatii intre Generatii”.

Avand in vedere cele doua evenimente, DSP Buzau a organizat un simpozion la care au fost invitati medici de diferite specialitati, psihologi, asistenti sociali, autoritati si jurnalisti care, fie au identificat cauzele imbatranirii precoce a romanilor, fie au oferit solutii pentru o batranete activa si fericita sau, pur si simplu, au fost informati ca peste 40 de ani planeta va avea de patru ori mai multi varstnici decat astazi si trebuie identificate solutii prin care varstnicii sa nu devina o povara pentru societate.

 

Speranta de viata redusa

„Judetul Buzau, care detine o suprafata de 6.102,6 kmp si o populatie de 482.346 de locuitori cu o densitate de 81 locuitori /kmp, are 22,5 la suta persoane mai varstnice de 65 de ani, ceea ce inseamna ca procesul de imbatranire demografica este unul care trebuie sa ne ingrijoreze, mai ales in mediul rural. Aceasta, in contextul in care in 2011 s-au nascut 3.697 de copii, avem o rata a natalitatii de 7,7 la 1.000 de locuitori, in scadere cu 0,9 fata de 2010 si fata de nivelul national de 9,9/1000 de locuitori, iar afectiunile cardiace, neurologice si neuropsihice afecteaza tot mai multe persoane”,  a aratat dr. Venera Acsinte, directorul DSP, atragand astfel atentia atat asupra faptului ca speranta de viata a buzoienilor este dintre cele mai scazute, cat mai ales in privinta calitatii scazute a vietii varstnicilor.

In Romania, speranta de viata la nastere este de 73,33 de ani (77,09 de ani pentru femei si 69,68 ani pentru barbati), ceea ce ne situeaza pe unul dintre ultimele locuri in Europa. Doar Estonia, Letonia si Lituania au o speranta de viata ceva mai mica.

 

Diagnosticul precoce si implicarea autoritatilor

„In 2011, in spitalele din Buzau au fost internate 68.287 de persoane, iar 800 dintre acestea au decedat, mai ales din cauza ca sufereau de boli cornice asociate foarte grave, ajungand la medic in faze in care nu se mai putea face nimic”, a aratat dr. Laurentiu Neagu, seful Sectiei Medicina Interna din Spitalul Judetean de Urgenta (SJU).

Au fost aduse in discutie si criza acuta de medici, populatia imbatranita si foarte bolnava, medicamentele din ce in ce mai scumpe si mai greu accesibile pentru multi.  Medicii prezenti la eveniment au tinut sa sublinieze, in aceste conditii, atat „incidenta crescuta a anumitor boli, cat si nevoia de informare, diagnosticare si tratare precoce, de constientizare a nevoilor reale din partea autoritatilor si mai ales de mobilizare a tuturor factorilor in scopul pastrarii unei sanatati cat mai bune pana la varste inaintate”, dupa cum a punctat dr. Angela Mazdrag, medic de familie cu competenta si in medicina de urgenta. Aceasta a mai adus in discutie rolul medicului de familie in pastrarea calitatii vietii varstnicilor, prin interventia prompta pe parcursul intregii vieti a individului, dar nu fara a atrage atentia asupra lipsei de implicare a autoritatilor din Romania in acest scop.

 

Inima si calitatea vietii

Un discurs extrem de interesant, elevat, bine documantat si excelent prezentat, care a captat atentia intregii audiente a fost cel al dr. Mircea Constantinescu, seful Sectiei cardiologie a SJU. Atragand atentia atat asupra numarului mare de persoane afectate de boli cardiovasculare si cerebrovasculare, de multe ori fatale, medicul cardiolog a aratat ca in toata lumea se inregistreaza o crestere accelerata a imbolnavirilor din cauze cardiovasculare, iar in Romania aceasta este prima cauza de deces.

„Principalul motiv pentru care discutam astazi despre persoanele varstnice cred ca trebuie sa fie datoria morala pe care o avem fata de cei care ne-au dat viata si ne-au crescut, dar si fata de importanta socio-economica a existentei unei imbatraniri sanatoase, active. Teoretic, notiunea de varstnic este atribuita persoanelor de peste 65 de ani, iar de cea de foarte varstnic  celor de peste 80 de ani. Exista insa persoane de 65 de ani care arata si se simt mai bine decat una de 35 de ani, si invers. Trebuie sa avem in vedere factorii care genereaza afectiunile varstnicilor si sa intervenim asupra lor cu blandete,  tinand cont de bolile asociate inerente, de reactiile specifice, dar si asigurand conditii de tratament. Bolnavul cardiovascular varstnic este, de obicei, unul cu numeroase comorbiditati (pulmonare, renale, hipertiroidism, anemii) care isi pun amprenta asupra sanatatii si calitatii vietii. Avem de-a face, in plus, cu o complianta la tratament (nu reactioneaza la anumite medicamente), prezinta modificari farmacodinamice si farmacocinetice (au reactii adverse), de aceea este necesara o atentie deosebita din partea medicului, apartinatorilor si a intregii societati” a spus, printre altele, dr. Constantinescu, atragand totodata atentia asupra faptului ca tarile dezvoltate aloca o cota importanta din bugetul Sanatatii acestei categorii de varsta, in timp ce in Romania, varstnicii sunt aproape ignorati.

 

„Dusmanii” din creier

La randul sau, dr. Alina Diacenco, medic neurolog, a atras atentia atat asupra riscurilor, cat mai ales a sechelelor post accident vascular cerebral si a necesitatii de recuperare.  „Patologia neurologica este din ce in ce mai complexa si trebuie sa ne dea de gandit, aceasta fiind in stransa concordanta cu calitatea vietii. Accidentul cadiovascular ischemic si cel hemoragic constituie a doua cauza de mortalitate in Romania. Trebuie insa avute in vedree si Boala Parkinson, dementele degenerative, tumorile cerebrale – care nu mai sunt caracatristice doar varstnicilor ci si tinerilor, si care afecteaza pregnant calitatea vietii. O importanta deoseita ar trebui sa acordam atat prevenmtiei cat si recuperarii pentru care, insa, in Romanuia nu sunt conditii”, a punctat dr. Diacenco, aratnd ca sanse reale de recuperare au doar cei fata de care familia isi poate permite sa aloce timp, bani si rabdare.

Dr. Monica Mosescu, directorul medical al Spitalului Sapoca a aratat cat de putin si de tardiv sunt luate in considerare afectiunile  psihice degenerative, atragand atentia asupra faptului ca „cel putin o treime dintre persoanele de peste 65 de ani sufera de diferite forme de dementa, iar aceasta trebuie sa fie o problema de sanatate publica”. In acest scop, medicul a propus infiintarea unui „Centru al memoriei” in Buzau, sprijinirea infiintarii mai multor centre de ingrijire, o finantare corespunzatoare si o mai buna informare atat a specialistilor cat si a familiilor si a factorilor de decizie in privinta nevoilor persoanelor vartnice.

 

Obiective greu de atins

La nivelul judetului Buzau, principala cauza de deces a persoanelor cu varsta de peste 60 de ani este prin boli ale aparatului circulator (hipertensiune arteriala, infarct miocardic, cardiopatie ischemica, cord pulmonar cronic, ateroscleroza), iar cele mai frecvente afectiuni pentru care aceste categorii de persoane beneficiaza de spitalizare sunt boli ale aparatului circulator, ale sistemului nervos si ale sistemului osteo – articular. Potrivit reprezentantilor DSP, scopul campaniei este de implicare, de la decidenti pana la oamenii simpli, varstnici si tineri, pentru protejarea si imbunatatirea starii de sanatate odata cu imbatranirea. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie actionat astfel incat sa se creeze o societate care apreciaza si recunoaste valoarea varstnicilor, considerandu-i nu ca acum, o povara, ci ca o resursa valoroasa de energie pentru societate.

 

Morbiditate generala – incidenta  ( 2011 comparativ cu 2010 ) in Buzau

Afectiuni	Cazuri 2011	Incidenta (/1000)	Cazuri 2010
HTA	4579	9,49	5171
Cardiopatie ischemica	2269	4,70	2661
Tumori maligne	1469	3,09	1434
Bol cerebro-vasculare	1341	2,78	1267
Diabet zaharat	1182	2,45	1209
BPOC	803	1,66	957
Boli hepatice	745	1,54	927
Boala ulceroasa	499	1,03	563
Epilepsie	245	0,51	313
Boli psihice	157	0,32	182