10 porunci
Doi preoți se întâlnesc pe stradă, amândoi mergând pe jos:
-Bună ziua, părinte.
-Să trăiești părinte, unde e bicicleta dumitale? Că nici eu nu o mai găsesc pe a mea.
-Nu pot să-mi dau seama unde am pus-o.
-La revedere.
-Cu bine.
A doua zi se întâlnesc din nou, primul pe bicicletă.
-Bună ziua, părinte.
-Să trăiești părine, văd ca ți-ai găsit bicicleta, cum ai făcut?
-Măi, am făcut o slujbă de plângeau icoanele pe pereți, și când am ajuns la cele zece porunci, la porunca a 7-a „Să nu furi”, un enoriaș a spus: „Părinte, te rog, iarta-mă, eu ți-am luat-o”. Și apoi am găsit-o la poarta bisericii.
-Bine părinte, am să fac la fel.
A treia zi, amândoi pe biciclete.
-Bună ziua, părinte.
-Să trăiești parinte, văd că ți-ai găsit bicicleta. Cum ai făcut?
-Așa cum mi-ați zis, am făcut o slujbă de plângeau icoanele pe pereți și am început cu cele 10 porunci. Când am ajuns la a 4-a „Să nu preacurvești” mi-am adus aminte unde am lăsat bicicleta…
