25 Octombrie, Ziua Armatei Române. La mulți ani!

Din 1959 încoace, în fiecare an, la 25 octombrie Armata României este aniversată, iar ceremoniile naţionale ne reamintesc trecutul și realizările militarilor obținute de-a lungul timpului, implicarea în teatrele de operaţii recente ori mai îndepărtate și, mai nou, implicarea Armatei în combaterea pandemiei.

 

Astăzi este Ziua Armatei Române. Este ziua în care Armata României și soldatul român primesc recunoștința noastră, a tuturor, în cadru festiv. Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc, data de 25 Octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte Armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei. Din 1959 încoace, în ziua de 25 octombrie, ceremoniile prilejuite de această sărbătoare la nivel naţional aduc în faţă trecutul, invariabil. Celebrăm realizările forţelor noastre armate şi, de cele mai multe ori, ne gândim imediat la teatrele de operaţii recente ori mai îndepărtate.

În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă.

 

Mai nou, vedem Armata „în linia întâi” și în lupta pentru combaterea epidemiei de coronavirus, implicându-se în toate acțiunile de limitare și prevenire a pandemiei, dar și în managementul unor situaţii de criză din sistemul public de sănătate. Pandemia a demonstrat că armata poate reprezenta un sprijin vital pentru a suplini resursele civile aflate într-o asemnea criză. Avem exemplul medicinei militare care a intervenit acolo unde au apărut cele mai complicate situaţii. Spitalele învinse de pandemie şi devenite focare de COVID au fost trecute temporar sub comanda militară, folosind inclusiv personal militar până ce situaţia a fost stabilizată. După dramatismul trecerii prin pandemie probabil înțelegem mai bine, cu toții, că fără armată ar fi imposibil să facem față ameninţării unui conflict militar. Ar fi ca şi cum, în faţa virusului, am vrea să rezistăm fără mască, fără vaccin şi fără medici…

Poate și de aceea 86,6% din populaţia ţării creditează Armata României cu multă şi cu foarte multă încredere, aşa cum consemnează cel mai proaspăt Barometru de securitate, realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, dat publicităţii la jumătatea lunii octombrie 2021.

 

Chiar astăzi, MApN a operaționalizat două Centre Medicale de Diagnostic (CMD) COVID-19, amplasate la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București (SUUMC) și la Spitalul Militar de Urgență (SMU) Pitești. Acestea funcționează ca structuri de sprijin ale unităților medicale militare, respectiv ale compartimentelor de primiri urgențe, și sunt responsabile cu acordarea de asistență medicală primară în vederea diagnosticării COVID-19 pentru pacienții care prezintă suspiciune de infectare cu virusul SARS-CoV-2, forme ușoare și medii, care se prezintă pe cont propriu sau prin serviciile de ambulanță, activitatea lor constând în primirea, trierea, investigarea de bază, diagnosticarea și stabilirea planului terapeutic și, după caz, direcționarea pacienților către unități sanitare COVID-19.

În sprijinul campaniei naționale de vaccinare, Ministerul Apărării Naționale organizează, în zilele de luni, 25 octombrie, și marți, 26 octombrie, cu prilejul Zilei Armatei României, un maraton de vaccinare sub deviza „Împreună pentru viață, Împreună pentru viitor!”, în șase spitale militare din țară, care sunt și centre regionale de depozitare a vaccinurilor împotriva COVID-19..

 

Anul acesta, ca și anul trecut, de Ziua Armatei României se vor organiza ceremonii militare şi religioase în cadru restrâns, din cauza pandemiei de coronavirus. Vor fi astfel de evenimente la Monumentul Eroilor Patriei din cel de-al Doilea Război Mondial din Bucureşti şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I. La acest din urmă eveniment vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul suspendat Florin Cîţu, dar și premierul desemnat, Nicolae Ciucă, cel care deține și funcția de ministru interimar al Apărării.

De asemenea, la Sinaia, personal al MApN va participa la ceremonia de dezvelire a „Statuii Regelui Mihai I”, amplasată în apropierea primăriei, alături de Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei și de membri ai Familiei Regale. La Carei vor avea loc ceremonii şi depuneri de jerbe şi de flori, iar voluntarii Invictus, alergători şi ciclişti, militari şi civili care au parcurs aproximativ 3.800 de kilometri în cadrul Ştafetei Veteranilor, vor prezenta onorul în mod simbolic, tuturor celor care s-au jertfit pentru România. La Buzău, un ceremonial militar şi religios la Cimitirul Eroilor, din municipiul reședință de județ. La activitate sunt invitate să participe oficialităţi locale civile şi militare, cadre militare din garnizoană active, în rezervă şi retragere, veterani de război.

Ceremonii similare vor avea loc în cimitire şi la monumente ale ostaşilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Polonia, Republica Moldova şi Ungaria.

 

La 25 octombrie 1944, Armata Română elibera orașul Carei, ultima localitate românească de sub ocupaţie străină. Mii de militari din cadrul Armatei a IV-a, comandată de bravul general Dăscălescu, şi trupele Armatei I ale generalului Atanasiu au căzut vitejeste în luptele sângeroase de la Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Oarba de Mureş, Păuliş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare şi Carei, în total peste 50.000 de oameni (morţi şi răniţi).

Din 1830, anul înfiinţării armatei române moderne, până în 1951, în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi Armatei. Aflată în centrul atenţiei publice, mai ales după Războiul de Independenţă din 1877-1878, armata a participat anual la manifestările prilejuite de Ziua Înălţării Domnului, devenită, după Primul Război Mondial, Ziua Eroilor, şi la cele din Ziua Naţională a Regatului Românei (10 Mai).

 

În 1958, prin Ordin al ministrului forţelor armate, s-a revenit la tradiţiile unităţilor şi marilor unităţi cărora li s-a permis să-şi sărbătorească sau să comemoreze principalele momente din toată perioada existenţei lor.

În anul următor retragerii armatei sovietice din România, prin Decretul nr. 381 din 01.10.1959, Ziua Forţelor Armate a fost mutată pe data de 25 Octombrie. În Decret nu se face nicio referire explicită la motivul acestei decizii. La vremea respectivă, ea a reprezentat un act de curaj. Motivul principal al deciziei de schimbare a Zilei Armatei trebuie căutat în faptele de arme ale Armatei României şi în rezultatul acestora: reîntregirea graniţei de Vest a României şi anularea, de facto, a prevederilor Dictatului de la Viena. Acesta a fost singurul obiectiv strategic naţional, realizat efectiv de Armata Română pe câmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, încheiat la 10 februarie 1947.

La mulți ani Armatei României și tuturor celor ce poartă uniforma cu epoleți!