Abuzul de antibiotice creste riscul de diabet
Pe langa riscul dezvoltarii rezistentei la antibiotice, cercetatorii au stabilit ca exista si un alt efect nociv al antibioticelor luate „cu pumnul”.
Tot mai mult se vorbeste in ultima perioada despre abuzul de antibiotice si rezistenta pe care o capata organismul din aceasta cauza, astfel ca la nevoie, acestea nu-si mai fac efectul. Nu mai putin ingrijorator este fenomenul automedicatiei, ale carei riscuri sunt ignorate de cea mai mare parte a celor care recurg la antibiotice chiar si in cazul unei simple raceli sau alergii, cazuri in care antibioticele sunt chiar contraindicate.
Un studiu efectuat recent de un grup de specialisti americani arata insa si alte riscuri ale abuzului de antibiotice. Prescrierea frecventa a antibioticelor poate duce, pe langa lipsa raspunsului organismului la aceste tratamente, la cresterea riscului de a dezvolta diabet de tip 2, sustin specialistii americani, pe baza rezultatelor studiului amintit. Aceasta asociere a fost stabilita pe baza analizarii datelor medicale a circa un milion de adulti de varsta medie, dintre care 20 la suta aveau diabet. Cercetatorii de la Universitatea Pennsylvania – Statele Unite au calculat consumul de antibiotice pe o perioada medie de cinci ani, inainte ca diabeticii sa primeasca diagnosticul, si au analizat datele, luand in considerare factori ca indicele de masa corporala, fumatul, excesul de colesterol, frecventa infectiilor sau existenta vreunei tulburari cardiovasculare. Scopul a fost acela de a identifica impactul antibioticelor curente precum penicilina si cefalosporina.
Rezultatele arata ca o singura prescriere de antibiotice intr-o perioada medie de cinci ani nu influenteaza riscul de diabet. Daca se administreaza insa intre doua si cinci tratamente in aceasta perioada creste riscul cu 8-15 la suta, in functie de tipul antibioticului. La mai mult de cinci tratamente cu antibiotice in aceeasi perioada, riscul de a dezvolta diabet este cu 23-37 la suta la mai mare.
Aceasta asociere nu a fost pusa insa in evidenta in cazul antiviralelor si antifungicelor.
Aceiasi cercetatori arata ca persoanele diabetice prezentau, inaintea diagnosticarii, o sensibilitate accentuata la infectii, indeosebi infectii urinare, ceea ce poate explica partial prescrierea repetata de antibiotice. S-a ajuns astfel la concluzia ca antibioticele reprezinta un factor de risc in dezvoltarea diabetului, fara sa fie, totusi, cauza directa a acestuia. Autorii studiului sunt de parere ca acest tip de medicamente perturba flora intestinala, cu posibile efecte metabolice in cascada.
