Afacere de familie
Itzic vroia neaparat sa il intalneasca pe Papa. Si ii tot scria el, ii scria, Papa nimic, nu ii acorda atentie. Si trec asa 30 de ani, pana cand intr-o zi, Papa face o vizita in Israel. Toate bune si frumoase, se intalneste Papa cu Primul-Ministru, discuta, pun la cale, etc. La un moment dat, Primul-Ministru zice:
– Excelenta Voastra, inainte de a pleca, as avea o rugaminte!
– Te ascult, spuse Papa.
– Stiti, avem aici in Israel pe unul Itzic, de 30 de ani va scrie in fiecare zi o scrisoare, va roaga sa-l primiti in audienta si de fiecare data l-ati refuzat. In spiritul cresitinatatii, n-ati vrea, daca tot sunteti aici, sa-l primiti, sa vedeti ce vrea, e pacat, de 30 de ani vrea sa va vorbeasca, va rog eu frumos, doar 5 minute!
– Bine, bine, zice Papa, sa vina la mine!
Vine Itzic, saruta mana Papei si-i zice:
– Stiti, eu de 30 de ani vreau sa va intalnesc, am o problema si as vrea sa ma ajutati.
– Spune, fiule!
– Stiti, eu am un restaurant. Mare, frumos, mancare buna, bautura buna, ieftin, toata lumea vine sa manance la mine.
– Bravo, esti un spirit intreprinzator!
– Da, dar eu am restaurantul de la tatal meu.
– Foarte frumos, ai preluat afacerea, ai dezvoltat-o…
– Da, dar tatal meu il avea de la tatal lui…
– Bine, inteleg, a fost o afacere in familie, ati muncit din greu…
– Da, dar tatal tatalui meu il avea de la tatal lui…
– Am inteles, comertul este o trasatura a familiei, foarte frumos!
– Da, dar si tatal tatalui tatalui meu il avea de la tatal lui…
– Doamne, ma exasperezi, nu inteleg, unde vrei sa ma duci, pe vremea lui Hristos?!
– Exact, vedeti, ati inteles! E vorba despre Cina Cea de Taina… a ramas neplatita…
