Aproape 70.000 de români suferă, anual, un Accident Vascular Cerebral. „Minutele pot salva vieți!”, este mesajul Zilei Mondiale a AVC

În contextul ratelor ridicate de AVC este importantă conștientizarea riscului mare de producere, gestionare a timpului și valorificării mijloacelor de prevenire a unui accident vascular cerebral, care poate duce la dizabilități și chiar la deces. 

 

„Un accident vascular cerebral i se poate întâmpla oricui, oricând, oriunde. Unul din patru adulţi fac un accident vascular cerebral, care poate duce la moarte sau poate lăsa o persoană cu anumite deficienţe locomotorii/de vorbire. Cel mai important lucru este că accidentul vascular cerebral poate fi prevenit”, subliniază site-ul world-stroke.org, cu prilejul Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral (AVC) – World Stroke Day, marcată anual la 29 octombrie.

Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (World Stroke Organisation – WSO) atrage atenţia că este necesară creșterea eforturilor de conştientizare a gravitatății şi ratelor ridicate ale accidentului vascular cerebral şi a modalităţilor prin care se poate reduce povara accidentului vascular cerebral de către publicul larg, prin cunoașterea factorilor de risc şi a semnelor de AVC. În același timp subliniază necesitatea implicării mai mari a factorilor de decizie la nivel global, regional şi naţional, în prevenirea, accesul la tratament şi sprijinul supravieţuitorilor AVC şi a îngrijitorilor acestora.

În 2022, WSO transmite acelaşi mesaj ca şi în 2021, că timpul este prețios în gestionarea unui caz de AVC. iar sloganul campaniei acestei zile – „Minutele pot salva vieţi” (Minutes can save lifes) este transmis prin mesaje de tip e-mail, prin imagini postate în social media (Facebook, Instagram), folosind hashtag-ul #Precioustime.

 

România are cea mai mare mortalitate cauzată de AVC din Europa, iar un studiu din 2019 al Societății Naționale de Radiologie Intervențională din România (SNRIR) arată că un român din șase va suferi un AVC și că ca incidența acestei afecțiuni a crescut în rândul tinerilor cu vârste de peste 20 de ani.

„Anual, în România se produc între 60 și 70 de mii de accidente vasculare cerebrale”, atrage atenția Colegiul Medicilor Municipiului București (CMMB). Potrivit estimărilor, 55.000 de români suferă anual un accident vascular cerebral ischemic, 7.500 de persoane un AVC hemoragic și 1.500 o hemoragie subarahnoidiană.

„Fumatul, consumul excesiv de alcool și obezitatea sunt printre cei mai des întâlniți factori care pot cauza un AVC. Un AVC poate fi extrem de grav, adesea fiind soldat chiar cu decesul persoanei. Pacienții care au supraviețuit unui AVC pot suferi urmări ireversibile: slăbiciune/paralizie parțială; dispariția senzației tactile; labilitate emoțională/depresie/anxietate; tulburări de limbaj și memorie”, transmite CMMB, care se alătură organizațiilor de la nivel internațional și național campania de conștientizare a identificării precoce a semnelor și simptomelor unui AVC și în efortul de schimbare a comportamentului și alimentației prin care se poate preveni accidentul vascular cerebral, subliniind importanța cunoașterii factorilor de risc și „ajustarea” stilului de viață în prevenirea unui AVC.

Potrivit datelor oficiale, în perioada ianuarie-septembrie 2022, în România au fost internați 27.506 de pacienți cu AVC, au fost realizate 2.368 de trombolize și 264 de proceduri endovasculare (trombectomii).

 

Organizația profesională menționează că deși poate exista și un factor ereditar în producerea unui AVC, „prevenția poate reduce acest risc la cote minime, pe când neglijența poate maximiza riscul, chiar și în cazul persoanelor ce nu prezintă un astfel de factor ereditar”. Fie că vorbim despre obiceiuri culinare, sedentarism sau vicii, stilul de viață poate influența creșterea factorilor de risc în producerea AVC. Hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul zaharat consumul de alcool, nivelul crescut de colesterol sunt principalii factori de risc, dar și vârsta înaintată, zestrea genetică sau diverse tratamente cu anticoagulante orale pot cauza un AVC.

Adoptarea unui stil de viață sănătos este însă extrem de importantă, indiferent de situație. „În România, Accidentul Vascular Cerebral reprezintă o adevărată problemă. Avem mulți oameni care suferă un AVC anual și considerăm că este foarte important să încercăm, pe cât posibil, să prevenim această afecțiune, dar și să știm cum să îi identificăm cât mai precoce semnele. Cu cât este diagnosticat mai rapid, cu atât șansele de supraviețuire și recuperare a pacientului cu AVC sunt mai mari”, a subliniat prof. univ. dr. Bogdan Popescu, vicepreședintele Colegiului Medicilor din Municipiul București, fost președinte al Societății de Neurologie din România.

 

Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA) organizează, în contextul Zilei Mondiale a AVC, evenimentul Evenimentul „NOI pentru EI“, prin care și-a propus să contribuie la crearea unei comunități care să se implice în identificarea de proiecte și soluții pentru îmbunătățirea managementului pacientului cu accident vascular cerebral. Principalele obiective urmărite sunt: creșterea awareness-ului asupra problematicii AVC; prezentarea în rândul opiniei publice a principalilor factori de risc asociați unui AVC; înțelegerea la nivel social a problematicii AVC; conștientizarea implicațiilor pe care le presupune un AVC din perspectivă medicală și socială.

Colegiul Medicilor din Municipiul București își alătură vocea împreună cu ALIA „în efortul de conștientizare și informare cu privire la AVC și considerăm că este extrem de important că medicii au lângă ei reprezentanți ai societății civile când se discută și se prezintă populației problematica unei afecțiuni foarte grave cum este accidentul vascular cerebral. Este foarte important că în ultima perioadă se discută public despre problematica AVC-ului, de la lipsa unei infrastructuri dotate corespunzător la nivel național, la lipsa de medici specialiști în anumite zone geografice, care ar putea să intervină rapid în cazul unui pacient cu AVC, până la lipsa centrelor de recuperare în raport cu numărul de pacienți”, transmite prof. univ. dr. Cătălina Poiană, medic endocrinolog, președinte Colegiul Medicilor Municipiului București.

 

Accidentul vascular cerebral este una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global şi a doua cauză de mortalitate. Supravieţuitorii unui AVC se confruntă cu disfuncţii fizice la dificultăţi de vorbire, de orientare, pierderi de memorie sau tulburări comportamentale, cu efecte pe termen mai scurt sau mai lung, în funcţie de partea creierului afectată şi de cât de repede se intervine. Accesul rapid la servicii medicale poate salva vieţi şi poate creşte, astfel, gradul de recuperare.

Recunoaşterea primelor simptome, tratarea accidentului vascular ca urgenţă medicală şi accesul rapid la o unitate medicală specializată sunt mijloace prin care poate fi redus impactul unui AVC – o manifestare a întreruperii circulaţiei cerebrale prin artere, care duc sângele oxigenat către creier din cauza unui blocaj (accident ischemic), sau a unei rupturi (accident hemoragic) a vasului de sânge.

Principalele simptome care sugerează un AVC sunt: asimetrie facială, scăderea forţei musculare în braţe, vorbire dificilă, îngreunată sau chiar imposibilitatea de a vorbi. În cazul în care aceste simptome sunt prezente, trebuie apelat serviciul de urgenţe în cel mai scurt timp posibil. Medicii atrag atenţia că, dacă nu se reacţionează în timp util, pacienţii care suferă de AVC pot muri sau rămân cu invaliditate ori cu sechele majore, care-i fac dependenţi de o altă persoană.

 

Un AVC ischemic apare din cauza unui cheag de sânge care blochează o arteră și poate fi  embolic (un cheag – embol, format undeva în organism poate ajunge prin intermediul fluxului sangvin la nivelul creierului, unde se opreşte într-un vas de sânge prea mic pentru a mai permite trecerea lui mai departe, iar la porţiunea de creier irigată de acest vas nu mai ajunge sânge) sau trombolic (la nivelul pereţilor interiori ai vaselor de sânge se pot depune plăci de colesterol, care, în timp, pot creşte în dimensiune, îngustând lumenul arterial sau blocând vasul cu totul, împiedicând astfel circulaţia sangvină).

Atunci când are loc un accident vascular cerebral minor, cunoscut sub numele de accident ischemic tranzitor (AIT), apar semnele unui AVC. Episoadele de AIT durează, de obicei, câteva minute sau câteva ore, dar din păcate dispar, în cel mult 24 de ore, iar din această cauză sunt deseori ignorate, deși necesită tratament de urgenţă, acesta fiind un vertisment asupra riscului producerii unui AVC.

 

Accidentul vascular hemoragic apare din cauza unei rupturi a peretelui unui vas de sânge din creier, din cauza unor afecțiuni preexistente (hipertensiune arterială sau anevrism cerebral – o slăbiciune sau subţiere localizată a peretelui unui vas de sânge) și duce la acumularea sângelui intracerebral, blocând transportul de oxigen şi substanţe nutritive.

Aproximativ 1 din 5 accidente vasculare cerebrale este hemoragic. În funcţie de localizarea la nivelul creierului, AVC hemoragic poate fi intracerebral (când una dintre arterele cerebrale se rupe şi sângerarea apare în interiorul creierului; cea mai frecventă cauză este reprezentată de hipertensiunea arterială) sau subarahnoidian (hemoragia are loc la suprafaţa creierului; creierul este învelit de trei membrane, iar hemoragia subarahnoidiană este sângerarea care apare între membrana mijlocie şi membrana cea mai apropiată de creier).

 

În prevenirea Accidentului Vascular Cerebral, dieta echilibrată și mișcarea sunt esențiale în menținerea unui stil de viață sănătos. Păstrarea unui nivel optim de colesterol și a unei greutăți în limite normale se poate face cu ajutorul unei diete bogate în legume și pește, cu un nivel scăzut de sare și grăsimi saturate, scăderea greutății corporale fiind influențată și de activitatea fizică regulată.

De asemenea, medicii recomandă realizarea unor analize medicale periodice, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra stării de sănătate. Astfel, cunoașterea glicemiei, a colesterolului și frecvența ritmului cardiac sunt esențiale pentru a asigura o monitorizare eficientă în vederea prevenirii accidentelor vasculare.

Nu în ultimul rând, viciile reprezintă un factor de risc major al accidentelor vasculare cerebrale. Fumatul și inhalarea fumului de tutun, de exemplu, cresc riscul de ateroscleroză, iar tensiunea arterială devine temporar mai mare după fiecare țigară fumată.