Asociațiile de pacienți anticipează o nouă criză a imunoglobulinei
Aceasta ar putea fi mai gravă decât cea din perioada 2018-2018, pe fondul unei cereri tot mai crescute, datorate pandemiei.
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) și Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID) au tras un semnal de alarmă în privința iminenței unei noi crize a imunoglobulinei, care ar putea apărea pe fondul scăderii activității de colectare a plasmei și a unei cereri tot mai crescute la nivel mondial. Plasma umană este principala materie primă din care se prepară imunoglobulina – un medicament esențial în tratamentul pacienților cu imunodeficiențe primare și afecțiuni autoimune, cât și în cazul unor condiții critice precum arsuri grave, leucemie și HIV pediatric, hepatite, dar și în tratamentul cancerului sau pentru tratarea unor imunodeficiențe secundare. Reprezentanții celor două asociații spun că, odată cu izbucnirea pandemiei, în unele țări acest medicament a fost inclus și în tratamentul pacienților cu Covid-19, iar în același timp, activitatea de colectare a plasmei a scăzut cu 30% la nivel mondial.
În urmă cu câțiva ani, România s-a confruntat cu o criză acută de imunoglobulină, iar pacienții se tem că situația s-ar putea repeta, iar de această dată, criza ar putea fi mai gravă ca cea din perioada 2017-2018.
Cele două asociații au trimis în acest sens un memoriu la Ministerul Sănătății, în data de 10 august, însă pentru că nu au primit nici un răspuns până acum, au decis să facă un apel public către autorități.
În memoriu se arată că România se confruntă în prezent cu probleme sistemice, de la lipsa centralizării necesarului de medicamente derivate din plasmă, la lipsa spațiilor de depozitare și a infrastructurii de valorificare. „România nu dispune de posibilitatea de a fracționa plasma, cu toate că, la finalul anului 2019 Comisia Națională pentru Strategie și Prognoză a publicat un studiu de fundamentare pentru construirea și operarea unei bănci naționale de sânge, plasmă umană și celule stem. Nici în 2021 România nu are centre de colectare a plasmei pentru fracționare, însă consumă anual produse derivate, echivalentul a 200.000 litri de plasmă, care provin exclusiv din import. Aceste aspecte generează vulnerabilități și riscuri care, în final, se răsfrâng asupra pacienților” spun reprezentanții celor două asociații.
Pe fondul acestei situații și în condițiile în care valul 4 al pandemiei deja se face simțit la nivel european, în țările în care se realizează recoltarea și fracționarea plasmei se vor înregistra noi scăderi ale donării, existând deja un deficit la acest capitol. „În plus, ținând cont de specificitățile colectării de plasmă – traseul plasmei de la colectare până la produsul finit durează între 7 și 12 luni – se așteaptă ca o eventuală scădere a donării în perioada următoare, pe fondul noului val pandemic, să genereze o presiune suplimentară pe termen mediu asupra volumelor disponibile de imunoglobuline, cu consecințe negative grave asupra sănătății pacienților” se mai arată în memoriul celor două asociații. Astfel, România riscă să nu mai poată asigura necesarul de tratament și să achiziționeze cantități insuficiente pentru pacienți, iar acest risc este alimentat și de faptul că, prin politica de prețuri, România aplică pentru imunoglobuline media celor mai mici trei prețuri din Uniunea Europeană, fapt care descurajează livrările.
Astfel, reprezentanții pacienților care au nevoie de acest tratament fac apel la autorități pentru a lua măsuri imediate care să prevină o eventuală criză a stocurilor de imunoglobuline, începând din această toamnă.
