Banca Mondială atrage atenția că investițiile în sănătate și educație sunt esențiale în depășirea crizei pandemice

„Pe lîngă decesele provocate de coronavirus, unii dintre supraviețuitori vor avea de suferit pe termen lung”, susțin experții BM, care estimează că economiile emergente și în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală vor suferi în 2020 cea mai severă recesiune financiară de la criza din 2008.

 

Pandemia a afectat negativ economiile întregii lumi, iar la nivelul statelor cu economii emergente și aflate în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală, se așteaptă o scădere cu până la 4,4% până la sfârșitul anului curent, ceea ce reprezintă cea mai severă recesiune de la criza financiară globală din 2008, conform celei mai recente actualizări a prognozei economice (Economic Update) a Băncii Mondiale (BM) pentru Europa și Asia Centrală (ECA). Deși se așteaptă ca procesul de creștere să înregistreze o redresare în anul 2021, cu 1,1-3,3%, perspectivele rămân incerte și există și riscul de subperformanță, atrag atenția experții BM.

Ritmul de redresare depinde de durata de manifestare a pandemiei de COVID-19, de disponibilitatea și distribuirea unui vaccin, precum și de gradul de intensificare a comerțului și investițiilor. În consecință, creșterea din regiune ar putea fi mai slabă decât ne-am putea aștepta, dacă pandemia se înrăutățește, se menționează într-un comunicat.

„În astfel de vremuri pline de provocări, statele din Europa și Asia Centrală trebuie să privească dincolo de momentul crizei și să se pregătească pentru o redresare rezilientă în perioada post-pandemie”, a declarat Anna Bjerde, vice-președintă a Băncii Mondiale pentru Regiunea Europei și Asiei Centrale, care subliniază că trebuie consolidată guvernanța, climatul investițional trebuie îmbunătățit, iar inovația și dezvoltarea digitală trebuie încurajate.

 

Este de așteptat ca scăderile induse de pandemia din 2020 să adâncească nivelul sărăciei în țările din această regiune. Pe fondul unui prag al sărăciei calculat la 3,20 USD/zi, estimările sugerează că încă2,2 milioane de persoane vor fi afectate de sărăcie. Cu un prag al sărăciei calculat de obicei pentru țările cu venituri medii și superioare la 5,50 USD/zi, aproape 6 milioane de persoane pot fi afectate de sărăcie, estimează experții BM.

Pandemia a afectat negativ și învăţământul și serviciile de sănătate din această regiune. Virusul a ucis deja mii de persoane, iar unii dintre supraviețuitorii acestui virus vor mai avea de suferit pe termen lung. Pe de altă parte „închiderea școlilor poate duce la înregistrarea unor pierderi la nivel educațional echivalând cu o treime dintr-un an întreg de școlarizare, ceea ce poate exacerba inegalitățile, afectând în mod disproporționat elevii care provin din medii dezavantajate”, se arată în comunicatul BM. 

„De o importanță critică sunt și investițiile semnificative și susținute în educație de calitate și servicii de sănătate”, a mai spus Anna Bjerde.

Îmbunătățirea nivelului studiilor superioare în țările din Balcanii de Vest, Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală va ajuta aceste națiuni să-și păstreze forța de muncă în fața exodului de specialiști. „Simpla supraviețuire nu este suficientă, cum nu este nici absolvirea unui nivel educaţional de bază. Adulții trebuie să rămână sănătoși, activi și productivi pe toată durata vieții,” a declarat Asli Demirgüç-Kunt, economist-șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.

 

„La fel de important este și faptul că instituțiile de învăţământ superior trebuie să pregătească studenții pentru piețele muncii existente la ora actuală”, subliniază Demirgüç-Kunt, care consideră că învăţământul superior de bună calitate este de o importanță critică pentru ca angajații să rămână competitivi pe o piață muncii aflate într-o permanentă și rapidă schimbare.

Îmbunătățirea nivelului studiilor superioare în țările din Balcanii de Vest, Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală va ajuta aceste națiuni să-și păstreze forța de muncă în fața exodului de specialiști.

„Diferențele de gen, manifestate la nivel educațional și al serviciilor de sănătate în toate regiunea, sunt limitate, iar unde există tind să favorizeze femeile. În raport se constată, de fapt, că bărbații sunt cei care trebuie să vină din urmă atât la capitolul educație de bază, cât și din punctul de vedere al învăţământului superior. Cu toate acestea, prezența femeilor în domenii precum știință, tehnologie, inginerie și matematică (așa-numitele științe STEM) este considerabil mai scăzută decât cea a bărbaților în toate țările acestei regiuni. Acest fapt are implicații importante, deoarece deținătorii de diplome obținute în învățământul terțiar pentru disciplinele STEM au mai multe șanse să obțină un loc de muncă și salarii mai mari”, se mai arată în comunicatul Băncii Mondiale.

Eliminarea diferențelor față de performanțele înregistrate de băieți în învăţământul de bază și superior, creșterea aspirațiilor profesionale ale femeilor și intervențiile prin politici dedicate dezvoltării, se atrage atenția în raportul BM.

 

O analiză specială inclusă în raportul citat constată că îmbunătățirea accesului la învățământul terțiar și a calității acestuia, precum și reducerea factorilor de risc pentru sănătatea adulților sunt de o importanță-cheie pentru asigurarea unei redresări reziliente în această regiune. Deși țările din regiune oferă un nivel destul de bun al serviciilor educaționale și medicale, conform măsurătorilor prezentate de Banca Mondială în Indicele capitalului uman (Human Capital Index), mai multe eforturi trebuie întreprinse pentru ca statele acestei regiuni și cetăţenii acestora să poată avea succes în viitor.

Demirgüç-Kunt susține că este importantă în special „reducerea riscurilor de sănătate cauzate de obezitate, fumat și consumul excesiv de băuturi alcoolice, care pot periclita îmbătrânirea activă și productivă. La fel de important este și faptul că instituțiile de învăţământ superior trebuie să pregătească studenții pentru piețele muncii existente la ora actuală”.

Viciile fumatului și consumului de băuturi alcoolice, preponderente la bărbați, explică rata mortalității mai mare la bărbați decât la femei în aceste regiuni, în special în Rusia și Europa de Est, unde peste 18% din populație este obeză, aproape 23% dintre cetățeni consumă ocazional, dar excesiv, alcool, iar aproape 26% sunt fumători.

Toate aceste riscuri la adresa sănătății se manifestă îndeosebi în Europa de Est și în Rusia, unde speranța de viață este cea mai scăzută din regiune. Prevalența acestor riscuri sporește nu numai posibilitatea instalării unor afecțiuni cum ar fi cele cardiovasculare, dar și consecințe cum ar fi mortalitatea și morbiditatea care însoțesc boli cum ar fi COVID-19.

Creșterea impozitelor la alcool și tutun pentru a descuraja fumatul și consumul excesiv de alcool în rândul bărbaților constituie provocări importante, apreciază experții BM.