BNR a majorat dobânda de referință la 5,50

8 august 2022 | 0 comentarii |

Principalul eveniment financiar-bancar al ultimei săptămâni s-a desfășurat vineri, când BNR a decis să majoreze dobânda de politică monetară de la 4,75 la 5,50%/an, intervenția băncii centrale fiind justificată de creșterea anuală a prețurilor la peste 15%.

În comunicatul de presă care a urmat deciziei, BNR anticipează că inflația va cunoaște „fluctuații minore în trimestrul III”, urmând să intre apoi „pe o traiectorie descrescătoare, graduală, timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei ușor sub punctul central al țintei”.

În acest sens, analiștii Băncii Transilvania previzionează o încetinire a ritmului de creștere, în timp ce „BNR va majora rata de dobândă de politică monetară până la 6% la final de 2022”, în ultimele două ședințe programate ale Consiliului de Administrație.

 

La finalul perioadei analizate, dobânzile interbancare au stagnat, menținuându-se la valori care se înregistrau în februarie 2010.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut vineri, de la 8,11 la 8,12%. 

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a rămas constant, la 8,23%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,34%.

 

Cursul euro, stabilit miercurea trecută la 4,9252 lei, minimul ultimului an, a urcat la finalul săptămânii la 4,9264 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,924 – 4,928 lei, cu închiderea la 4,926 lei.

De la începutul anului, leul se menține stabil față de euro, cunoscând chiar o apreciere de circa 0,4%.

Performanța monedei cehe este chiar mai bună, cu un câştig de 1,0%, iar cea poloneză s-a depreciat cu 3,3%.

Tensiunile dintre Budapesta și Bruxelles în privința fluxului de fonduri europene către Ungaria au făcut ca forintul să piadă circa 9%.

 

Euro a avut o tendință descendentă de la jumătatea săptămânii, ca urmare a tensiunilor geopolitice din jurul Taiwanului. Vineri, economia Statelor Unite a demonstrat însă că este una solidă. Rata șomajului a revenit la 3,5%, nivel care se înregistra înainte de pandemie, în iulie fiind create 528.000 locuri de muncă, număr dublu față de ceea ce se anticipa. În aceste condiții, euro a scăzut de la aproape 1,03 dolari, la 1,0142 dolari, piețele americane închizând vineri la 1,0182 dolari/1 euro.

În piața locală, cursul monedei americane a fluctuat în culoarul 4,8019 – 4,8348 lei, iar media de vineri a fost stabilită la 4,8175 lei.

 

Moneda elvețiană a avut o evoluție stabilă față de cea unică, iar cursul a fluctuat în piața locală între 5,0389 și 5,0605 lei, cel de vinei fiind stabilit la 5,0450 lei.

Banca Angliei a anunțat joi, la finalul ședinței sale de politică monetară, majorarea ratei de referință la 1,25%, cel mai ridicat nivel începând cu 2009. Totodată, a fost specificat faptul că Regatul Unit ar putea să intre în recesiune din trimestrul patru al acestui an, ceea ce a făcut ca media lirei să scadă vineri la 5,8439 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 273,3625 la 276,7076 lei, iar valoarea unciei a urcat vineri la 1.767 – 1.793 dolari.

 

Bitcoin urca, în urmă cu o săptămână, la 24.400 dolari, maxim al ultimelor aproape două luni, după care criptomoneda a avut o perioadă stabilă, cotațiile ei mișcâdu-se în culoarul 22.500 – 23.500 dolari.

Ether a fluctuat, în perioada analizată, în culoarul 1.550 – 1.740 dolari.

 

*Analiză valutară săptămânală (cuprinde perioada 25 – 29 iulie) realizată de Radu GEORGESCU –DOMUS M&D

 

 


Adaugati un comentariu


 

*