Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de mortalitate în România

Afecțiunile din această categorie sunt responsabile, totodată, pentru speranța de viață a românilor, care este cu 10 ani mai redusă decât media europeană.

 

Încă din viața intrauterină, până la momentul decesului, inima noastră lucrează neîntrerupt, pentru noi și se adaptează constant, de aceea mulți dintre noi uităm, pe parcursul vieții, că are nevoie de protecție și o neglijăm.

An de an, guvernele lumii, statisticienii și lumea medicală notează numărul de decese cauzate de diverse afecțiuni. Afecțiunile cardiovasculare rămân în topul deceselor anuale, fiind răspunzătoare de 39 milioane de decese anual. Așa încât o dată pe an e bine să ne reamintim cu toții că ea există, e bine să avem grijă de ea și avem opțiunea să nu MURIM de INIMĂ.

Începând cu anul 2000, la 29 septembrie este marcată Ziua Mondială a Inimii, la iniţiativa Federaţiei Mondiale a Inimii, sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi al UNESCO.

Organizaţii din domeniul sănătății, societăţi profesionale, fundaţii, instituţii guvernamentale organizează, cu această ocazie, diferite manifestări, cum ar fi împărţirea de pliante, plimbări colective pe jos sau cu bicicleta în parcuri, concursuri sportive, crosuri, mese rotunde, conferinţe, pentru a informa populaţia asupra prevenirii bolilor cardiovasculare care, anual, fac peste 17 milioane de victime la nivel global. Acţiunile organizate cu acest prilej îşi propun să evidenţieze factorii de risc în afecţiunile cardiovasculare, precum şi modul în care pot fi prevenite aceste afecţiuni.

 

La sfârșitul săptămânii trecute, în contextul marcării Zilei Mondiale a Inimii, Societatea Română de Cardiologie,  Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti și Fundația Română a Inimii a relansat o campanie de conștientizare a riscului pe care îl reprezintă bolile cardiovasculare, responsabile de circa 60% dintre decesele din România.

Și la nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate, însă în România, numărul victimelor pe care le provoacă an de an este mai mare decât în celelalte state europene. Din această cauză, speranța de viață a românilor este cu 10 ani mai mică decât media europeană. Cu ocazia lansării campaniei, dr. Dragoș Vinereanu, președintele Societăţii Române de Cardiologie a declarat că „60% dintre români mor prin boli cardiovasculare, faţă de 19% care mor prin cancer. Deci e clar că din acest punct de vedere bolile cardiovasculare omoară cei mai mulţi dintre cetăţenii României. Mortalitatea prin boli cardiovasculare este principala cauză a unei speranţe de viaţă reduse în România versus UE. În fapt, speranţa de viaţă în România este cu circa zece ani mai redusă decât în Uniunea Europeană. Ca atare, bolile cardiovasculare omoară cel mai frecvent românii şi le scurtează viaţa”.

 

În plus, medicul a atras atenția că, în ultimii ani, a scăzut foarte mult și vârsta la care aceste boli își fac apariția. Medicii înregistrează tot mai multe decese în rândul bărbaților cu vârsta medie de 30 de ani și al femeilor cu vârsta medie sub 39 de ani. În opinia dr. Viereanu, situația este strâns legată și de slaba finanțare a sistemului sanitar din România, țara noastră aflându-se pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește fondurile alocate Sănătății.

„În 2018 lucrurile s-au mai ameliorat puţin, dar în continuare procentul din PIB acordat Sănătăţii este unul dintre cele mai mici din Europa. Deşi populaţia României a scăzut din 2000 în 2016 cu aproape 15%, numărul total de decese prin boli cardiovasculare a scăzut cu doar 3% la femei şi 8% la bărbaţi. Cu alte cuvinte, dacă ponderăm această reducere a bolilor vasculare în funcţie de reducerea populaţiei, constatăm că de fapt decesele prin boli cardiovasculare, în ultimii 16 ani, au crescut”, a mai precizat Dragoș Vinereanu.

Societatea Română de Cardiologie şi-a stabilit o strategie de tip „Cardiologie aplicată”, al cărei scop este reducerea incidenţei bolilor cardiovasculare în România cu 20%, în perioada 2020-2025.

 

La rândul său, dr. Gabriel Tatu Chițoiu, președintele Fundaţiei Române a Inimii, a precizat că o altă cauză a numărului mare de decese datorate afecțiunilor cardiovasculare o constituie și prevenția primară precară. În opinia sa, daca activitatea de prevenție ar fi una eficientă, incidența afecțiunilor cardiovasculare în rândul românilor ar putea fi redusă chiar și cu 80%, acesta dând exemplul unor țări precum Finlanda, care ocupa locul întâi la mortalitatea prin boli cardiovasculare în anii ’70, cu 80% decese, iar în prezent a ajuns la doar 22 – 25%, sau Danemarca, ţară care a acceptat să plătească amenzi către comunitatea europeană, interzicând importul anumitor alimente ce afectau starea de sănătate cardiovasculară şi care are acum o mortalitate din cauza acestor boli de doar 25%.

„Punctul slab pe care îl avem este prevenţia primară, iar măsurile de prevenție primară sunt, pe de o parte, mult mai puţin costisitoare, în timp ce efectul este mult mai mare. Aici este rolul Fundaţiei Române a Inimii pe cei patru factori de risc: hipertensiunea, lipsa de mişcare, colesterolul crescut şi fumatul. Copiii şi tinerii trebuie să ştie să îşi măsoare singuri tensiunea arterială, acasă, şi să ajungă la medic atunci când este nevoie. La fel, facem eforturi pe educaţie, iar impactul trebuie să fie foarte scurt, prin materiale video”, a precizat dr. Gabriel Tatu Chțoiu.

Fundaţia Română a Inimii a fost înfiinţată de cei peste 1.000 de medici cardiologi din România, membri ai Societăţii Române de Cardiologie, în scopul implementării strategiei naţionale în domeniul prevenţiei bolilor cardiovasculare şi de a susţine campaniile de sănătate a populaţiei din România.

 

Cu prilejul Zilei Mondiale a Inimii, președintele CNAS a transmis că este în derulare un program național de tratare a bolilor cardiovasculare grave prin intervenții chirurgicale și prin implantare de dispozitive menite să normalizeze funcționarea inimii și circulația sângelui pentru peste 30.000 de pacienți. Programul s-a dezvoltat și s-a diversificat pe parcursul celor opt ani de funcționare, incluzând noi proceduri, în condițiile în care și bugetul alocat s-a triplat, ajungând în acest an la aproape 130 milioane lei.

„Pe lângă acest program, CNAS compensează o paletă largă de medicamente destinate tratării bolilor cardiovasculare, care pot fi întâlnite pe toate sublistele de compensare, iar recent a efectuat demersuri în scopul încheierii contractului cost-volum pentru un medicament inovator destinat insuficienţei cardiace cronice”, a subliniat președintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, menționând că atenţia specială acordată de CNAS bolilor cardiovasculare se reflectă şi în prevederile Contractului-cadru şi al normelor de aplicare a acestuia.

Toate aceste eforturi nu vor fi însă niciodată de ajuns dacă fiecare dintre noi nu-și propune să fie un om sănătos! Prin verificarea periodică a tensiunii arteriale, a valorilor colesterolului şi glicemiei, bolile cardiovasculare pot fi prevenite și ținute sub control, aceasta fiind o investiție în propria sănătate, a mai spus președintele CNAS