Cauzele care determină mirosul neplăcut al unei persoane

Pe lângă transpirația care, în cantități moderate, este perfect normală, există anumite condițiile medicale, emoții sau mâncăruri care pot face ca o persoană să emane un miros neplăcut.

 

Nimănui nu-i place să miroasă urât, iar acest lucru poate crea un disconfort uriaș atât pentru persoana în cauză, cât și pentru cei din jurul său. Uneori facem greșeli de igienă fără să ne dăm seama, deși cei mai mulți dintre noi facem tot posibilul să rămânem curați pe tot parcursul zilei.

Felul în care mirosim spune despre noi mai multe decât am crede. Mirosul pe care îl emanăm variază în funcție de schimbările de la nivelul sistemului imunitar și diferă în funcție de sex, vârstă, alimentație și metabolism, astfel că starea generală de sănătate poate fi determinată de mirosul transpirației, respirației, urinei și a sângelui.

Fiecare dintre noi are o amprentă olfactivă unică, emanată de diferite părți ale corpului, care poate varia în funcție de stilul de viață, alimentație și înaintarea în vârstă, care poate fi un bun indicator al stării de sănătate.

„Unele afecțiuni au un miros caracteristic, emanat din diferite părți ale corpului unui om bolnav. Mirosul emanat de o persoană este repugnant atunci când persoana în cauză suferă de o afecțiune”, afirmă Mats Olsson, psiholog experimental în cadrul Institutului Karolinska din Suedia.

Astfel, nu doar pielea capătă un miros neplăcut, ci și respirația, urina și sângele bolnavului.

 

Cauze frecvente ale respirației urât mirositoare

 

Microbii orali care emit gaze sunt de departe cea mai frecventă cauză a respirației urât mirositoare (halitoza). Peste 700 de specii de microbi au fost identificate în gură. Dacă nu sunt respectate metodele adecvate de îngrijire orală, acești microbiomi orali cresc rapid și încep să se hrănească cu resturile alimentare care se blochează în gingii și dinți. Compușii toxici pe care îi produc, dezvoltă în cele din urmă un miros urât. Periajul, folosirea aței dentare și curățarea limbii în fiecare zi pot ajuta la reducerea numărului de bacterii orale și la neutralizarea oricăror acizi și compuși erodanți.

Disfuncția glandelor salivare expune gura provocărilor erozive prezentate de streptococcus mutans sau alți microbi care produc acizi care erodează smalțul dentar, ducând la carii și, implicit, la halitoză. Problemele orale au ca rezultat, de asemenea, producția redusă de ioni de fosfat de calciu din glandele salivare, care ajută la neutralizarea compușilor volatili de sulf (VSC) din alimente și microbi.

Infecția orală poate favoriza apariția halitozei, deoarece provoacă o inflamație crescută, care creează pungi gingivale în care se ascund bacterii și alte microorganisme care determină respirația urât mirositoare. Parodontita, gingivita, cancerul oral, herpesul bucal și veziculele febrile sunt bolil și infecții asociate cu halitoza.

Consumul de tutun, pe lânga faptul că provoacă pete dentare, iritarea gingiilor și scade capacitatea de a gusta alimente și băuturi, provoacă și un miros urât al respirației.

 

Alimente care pot determina mirosul neplăcut al unei persoane

 

Alimentele și băuturile acidulate sau care conțin cantități mari de proteine, glicoproteine sau zahăr și băuturile acidulate pot provoca respirație urât mirositoare, majoritatea microbilor orali hrănindu-se cu zahăr și proteine.

Mâncărurile picante. Ardeii iuți conțin capsaicină, o substanță chimică care te face să simți o senzație intensă de fierbinte. Cu toate acestea, principalii vinovați pentru mirosul neplăcut sunt, de obicei, usturoiul și ceapa folosite în mâncărurile picante.

Usturoiul și ceapa. Aceste două legume folosite în majoritatea mâncărurilor eliberează compuși chimici asemănători sulfului, atunci când sunt digerate. Aceștia vor fi apoi eliberați prin pori și prin respirație. Specialiștii spun însă că respirația mirositoare de usturoi și ceapă poate fi neutralizată mâncând mere crude, mentă și salată verde, care pot fi de mare ajutor.

Legumele crucifere. Broccoli, conopida și varza pot contribui și ele la mirosul neplăcut emanat de o persoană. Aceste  alimente conțin anumite subtanțe precum sulful, care sunt apoi eliberate prin pori. Legumele crucifere sunt foarte bogate din punct de vedere nutrițional, așa că eliminarea lor din dietă ar putea să nu fie o idee grozavă. Fierberea lor în apă sărată înainte de a le găti ar putea ajuta la neutralizarea substanțelor chimice care provoacă acel miros neplăcut.

Carnea. Consumul excesiv de carne poate avea, de asemenea, un impact asupra modului în care miroși. S-a demonstrat că persoanele care nu consumă carne în exces sunt considerate semnificativ mai atractive.

 

Boli „vinovate” de mirosul emanat

 

Diabetul. A avea o afecțiune precum diabetul poate avea un impact asupra respirației tale. Respirația cu miros de acetonă este cauzată de cetoacidoza diabetică, care este momentul în care organismul începe să producă acizi numiți cetone. Acesta este un semn de avertizare că organismul începe să rămână fără insulină, așa că dacă suferi de diabet și observi că respirația ta are un miros de fruct stricat, asemănător cu acetona, solicită imediat asistență medicală.

Tricomicoza. Este o infecție bacteriană care afectează de obicei axilele și alte zone în care crește părul corporal, cum ar fi zona inghinală. Această afecțiune este de obicei nedureroasă, dar poate produce transpirație excesivă și implicit un miros puternic și neplăcut. Tratamentul include de obicei menținerea acestor zone curate și uscate, eliminarea părului prin epilare sau bărbierire și utilizarea cremelor antibiotice topice sau a tratamentelor ce se administrează pe cale orală.

Boala de reflux gastroesofagian poate fi o altă cauză a respirației și transpirației urât mirositoare. Excesul de acid gastric, ce apare în afecțiuni precum boala de reflux gastroesofagian, cancerul de stomac, gastrita provoacă mirosul neplăcut. Pentru eliminarea acestui simptom neplăcut, este necesară tratarea cauzei.

 

Alte cauze care stimulează mirosul urât

 

Schimbarile hormonale pot favorizata apariția plăcii bacteriene, dar influențează și flora intestinală. De aceea, în perioada pubertății sau înaintea menstruației, la femei, se recomandă o igienă riguroasă.

Stresul te poate face să emani un miros mai puțin plăcut. Un tip de glande sudoripare numite glande apocrine, situate în zonele cu păr corporal, de exemplu axile, poate contribui într-adevăr la producerea unui miros neplăcut. Aceste glande devin mai active atunci când te simți stresat, iar bacteriile care interacționează cu transpirația pot produce substanțe chimice care să te facă să miroși urât.

Apneea în somn. Este o afecțiune care cauzează incapacitatea de a mai respira în timpul somnului. Pe lângă faptul că afectează calitatea somnului, afecțiunea poate provoca și respirație urât mirositoare.

Și unele medicamente pot contribui la apariția mirosului neplăcut sau îl pot face mai pronunțat. Un  studiu de specialitate arată că administrarea unui medicament care conține dimetil sulfoxid, cisteamină, disulfiram, suplatast tosilat, oxid nitric sau penicilamină este posibil să favorizeze anumite mirosuri specifice. Anumite medicamente, inclusiv cele pentru tensiunea arterială, antihistaminele și antidepresivele pot cauza xerostomia (gura uscată) sau pot elibera substanțe chimice urât mirositoare.

 

Mirosurile neplăcute indică probleme de sănătate

 

Studiile de specialitate confirmă faptul că mai multe afecțiuni deteremină un miros specific, iar acest miros trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru persoana în cauză, dar și pentru cei din jur. Spre exemplu, persoanele care suferă de febră tifoidă emană un miros similar cu cel al pâinii coapte, iar cele ce suferă de febră galbenă emană un miros de carne crudă. Aceste mirosuri, mai mult sau mai puțin proeminente, pot fi percepute de cei care au un simț olfactiv dezvoltat sau antrenat pentru a identifica aceste boli, însă orice om poate simți repulsie la percepția acestor mirosuri, iar aceasta este o reacție a organismului, menită să ne protejeze împotriva bolilor.

Cercetările realizate de oamenii deștiință din cadrul institutului american „Monell Chemical Senses Center”, specializat în cercetarea gustului și mirosului, contribuie la conștientizarea și responsabilizarea persoanelor cu privire la starea proprie de sănătate. „Oamenii ar trebui să fie capabili să detecteze atunci când mirosul unei persoane indică prezența unei boli contagioase”, spune Mats Olsson, psiholog experimental, Institutul Karolinska, Suedia. Începând din 2014, el a cercetat modul în care organismul uman răspunde la perceperea mirosurilor neplăcute și a descoperit că dezgustul pe care îl simțim atunci când percepem un miros neplăcut declanșează o reacție a sistemului nostru imunitar, care ne protejează în fața afecțiunii specifice acelui miros. „Dezgustul pe care îl avem față de anumite mirosuri este în favoarea noastră, pentru a ne menține sănătoși”, a adăugat cercetătorul.