CNAS: Abrogarea art. 75 din Codul Fiscal nu poate duce la neplata concediilor medicale
Înstituția infirmă, astfel, printr-un comunicat de presă, afirmațiile vehiculate în mass-media, potrivit cărora un număr important de angajați nu vor mai beneficia de concediu medical plătit.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) reacționează la informațiile apărute în mai multe materiale publicate în presă, în cursul ultimelor zile, care au preluat o postare a avocatului Gheorghe Piperea pe pagia sa de socializare, potrivit căruia abrogarea articolului 75 din Codul Fiscal ar putea avea drept consecință faptul că angajații nu vor mai avea concediul medical plătit. CNAS contrazice aceste afirmații și susține, printr-un comunicat remis presei, că aceste aformații nu constituie decât o alarmă falsă.
„Precizăm că indemnizațiile și concediile de asigurări sociale de sănătate sunt reglementate distinct printr-un alt act normativ decât Codul Fiscal, mai precis prin Ordonanța de Urgență nr. 158/2005, care condiționează acordarea de concedii medicale plătite de achitarea unei alte contribuții decât contribuția de asigurări sociale de sănătate. Astfel, în cazul angajaților, dreptul la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate este condiționat de plata contribuţiei asiguratorii pentru muncă, pe care o efectuează angajatorul. Articolul 75 din Codul Fiscal (abrogat prin OUG nr. 18/2018) se referă însă la deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate plătită de către persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, deci nu are nicio legătură cu dreptul angajaților la concediile medicale plătite”, transmite Biroul de presă al CNAS.
Aceeași sursă susține că acest articol din Codul Fiscal a fost abrogat deoarece începând cu anul 2018, a fost reglementat un nou mecanism, mai simplu, de stabilire, declarare și plată a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice care realizează venituri.
Biroul de presă al CNAS susține că, în forma actuală a Codului Fiscal, contribuabilii persoane fizice declară veniturile realizate în Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, aceștia efectuând toate operațiunile privind deducerile de care beneficiază potrivit legii.
„Referitor la calitatea de asigurat a persoanelor care realizează venituri din activități independente sau din drepturi de proprietate intelectuală, precizăm că, în conformitate cu legislația actuală, această calitate se dobândește de la data depunerii Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzută în Codul Fiscal. Pentru aceste categorii de persoane calitatea de asigurat încetează la data la care expiră perioada pentru care s-a depus declaraţia menționată, dacă nu se depune o nouă declaraţie pentru perioada următoare”, se subliniază în comunicatul CNAS.
Referitor la faptul că din 2013 până în prezent organele fiscale nu au efectuat regularizările anuale ale contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, CNAS menționează că „începând cu 1 iulie 2012, stabilirea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente se realizează de către organele fiscale teritoriale, care se subrogă în toate drepturile și obligațiile caselor de asigurări de sănătate”.
În același comunicat, CNAS afirmă că, în conformitate cu dispozițiile OUG 158/2005, persoanele care nu sunt angajate (deci inclusiv persoanele fizice care realizează venituri din activități independente) pot opta să beneficieze de dreptul la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, dacă achită o contribuţie pentru asigurarea pentru concedii şi indemnizaţii, diferită de contribuția de asigurări sociale de sănătate. Cuantumul acestei contribuții este de 1% din venitul lunar înscris de contribuabil în contractul de asigurare de sănătate.
„Cu alte cuvinte, această categorie de persoane asigurate nu-și poate pierde calitatea de asigurat de sănătate și nici dreptul la concedii medicale plătite (în cazul în care a optat pentru acest drept) indiferent de situația regularizărilor anuale ale contribuției de asigurări sociale de sănătate”, conchide reprezentanții CNAS.
Potrivit postării avocatului Gheorghe Piperea, ar fi în curs de derulare procesul de impunere cu CASS şi de executare silită a persoanelor care realizează venituri din activităţi independente şi din profesii liberale, din 2013 până acum. „Vorbim de circa 400 de mii de persoane – avocaţi, desigur, practicieni în insolvenţă, executori, notari, experţi contabili, evaluatori, consultanţi, medici, farmacişti, arhitecţi, instructori auto sau sportivi, ziarişti freelanceri – pe scurt, cam tot ceea ce înseamnă coloana vertebrală a societăţii, clasa de mijloc. La care trebuie adăugaţi încă cca 600 de mii de salariaţi care au loc de muncă la aceşti independenţi, în curând falimentaţi de stat. Din 2013 până în prezent, fiscul român nu a făcut minimul efort de a calcula sumele anuale finale pe care persoanele care realizează venituri din activităţi independente le datorează cu titlu de contribuţie la asigurările sociale de sănătate (CASS)”, a scris renumitul avocat, pe pagina sa de Facebook.
Menționând că „în privinţa CASS nu s-a putut face niciodată regularizarea”, renumitul avocat își exprimă temerea că întrucât „se apropie finalul termenului de prescripţie, competenţii de la fisc au început, încă din decembrie anul trecut, să trimită decizii de impunere conţinând sumele de plată cu titlu de regularizări ale CASS pe anii 2013-2017”, menționând că art 75 din Codul fiscal, care dispunea că deductibilitatea CASS se acordă de către Fisc la momentul emiterii Deciziei de regularizare a sănătăţii, a fost abrogat, așa că este posibil ca această cheltuială să nu mai fie deductibilă.
