CNAS: Pacienții de peste 40 de ani, cu boli cronice, nu au nevoie de pachetul de prevenție
Medicii de familie susțin însă că dacă de examen preventiv vor beneficia doar pacienții „curați ca lacrima”, iar cei care au deja o boală cronică dar sunt asimptomatici pentru alte afecțiuni nu vor mai beneficia de analize și investigații prin care s-ar putea depista boli grave.
O solicitare adredsată medicilor de familie de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin care li se cere să precizeze câte persoane asimptomatice în vârstă de peste 40 de ani se află pe listele lor de pacienți, a creat o adevărată revoltă din partea medicilor, pe grupurile de socializare și în mass-media. Medicii de familie acuză Casele de Asigurări că, de câteva zile, le solicită „imperios” să transmită numărul persoanelor asimptomatici de 40+ din lista lor de pacienți, ca să știe în cine va investi pe viitor și că în acest fel, acești pacienți vor fi excluși din programele de prevenție. Medicii atrag însă atenția că pacienții asimptomatici nu pot fi „curați ca lacrima” așa cum prevede legea și că „poți să ai o boală cronică sau mai multe şi să fii asimptomatic pentru altele, grave, chiar cancer”. În condițiile în care pacienții cronici sunt excluși de la programul de prevenție 40+, bolile la care sunt asimptomatici vor rămâne nedescoperite și vor putea evolua, atrag atenția, medicii. „Din nou vom fi în situația în care nu mai facem prevenție la nimeni. Casa se comportă ca un păzitor de bani, nu un păzitor de sănătate al pacienților”, a declarat pentru DigiFM dr. Daciana Toma, medic de familie, vicepreședinte al Asociației Naționale a Medicilor de Familie.
Ca răspuns la aceste acuzații, CNAS a transmis, printr-un comunicat, că persoanele cu boli cronice nu au nevoie să apeleze la programul de prevenție 40+ pentru persoanele asimptomatice, deoarece acestea se află, oricum „în contact periodic cu medicul de familie, iar acest pachet a fost din start gândit pentru persoanele care nu au semne/simptome de boală și care nu-și verifică periodic starea sănătății” și beneficiază deja de „consultații periodice lunare decontate din FNUASS pentru supravegherea evoluţiei bolii, continuitatea terapiei, screeningul complicaţiilor, educaţia privind îngrijirea şi autoîngrijirea etc.”.
CNAS susține că medicul de familie acordă, de fapt, consultații în mod integrativ, „ținând cont de toate afecțiunile acute, subacute sau cronice de care suferă pacienții, investigând totodată și factorii de risc pentru apariția altor boli sau agravarea celor existente, realizând atât prevenție primară (preîntâmpină apariția afecțiunilor prin intervenția asupra factorilor de risc), prevenție secundară (depistează precoce boala, înainte de a se manifesta), prevenție terțiară (screeningul complicațiilor cu reducerea agravărilor sau apariției complicațiilor)”.
În cazul în care „medicul de familie, în urma evaluării riscului dezvoltării altor afecțiuni, constată că pacienții respectivi au anumite simptome sau rezultate ale analizelor în afara valorilor normale, poate acorda în plus și consultaţii de monitorizare activă (management de caz) pentru bolile cronice cu impact major (hipertensiunea arterială, dislipidemia şi diabetul zaharat tip 2, astmul bronşic, boala cronică respiratorie obstructivă – BPOC şi boala cronică de rinichi).
Totodată, în cazul acutizării afecțiunilor cronice sau a prezenței oricăror simptome a căror proveniență trebuie clarificată, pacienții se prezintă la medicul de familie care, în urma evaluării stabilește conduita terapeutică. Pentru orice afecțiune acută/ subacută/ acutizare a unei boli cronice casa de asigurări de sănătate decontează medicilor de familie încă două consultații pentru fiecare episod de boală, în afara consultațiilor periodice anterior menționate. În urma efectuării consultațiilor, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere (inclusiv pentru investigații medicale paraclinice) sau alte documente”, precizează CNAS.
Mai mult, CNAS susține că persoanele de peste 40 de ani necesită „o atenție deosebită”, întrucât după această vârstă „incidența bolilor cronice crește semnificativ”, iar în cazul asimptomaticilor se urmărește, prin pachetele de prevenție, încurajarea acestora „să-și verifice periodic starea sănătății, dar și medicii de familie să acorde activ consultații preventive, în cadrul cărora să evalueze comportamentele cu impact global asupra sănătăţii (stilul de viaţă: fumat, consum problematic de alcool, activitatea fizică, dieta etc.), riscul cardiovascular, oncologic, sănătatea mintală, sănătatea reproducerii, și să intervină asupra riscurilor modificabile”.
În plus, CNAS spune că în pachetul de servicii decontate la nivelul asistenței medicale primare „sunt prevăzute servicii de prevenție pentru toate categoriile de vârstă”, iar între consultațiile de prevenție „oferite de medicii de familie (în cadrul cărora se poate recomanda și un set de analize medicale de laborator) se numără și cele destinate persoanelor asimptomatice cu vârsta peste 40 de ani din listele proprii, adică acelor persoane care nu sunt în evidența medicului de familie cu boli cronice și nici nu manifestă semne de boală. Tocmai pentru că aceste persoane se consideră pe deplin sănătoase, se adresează rar medicilor, doar în cazul afecțiunilor acute, riscând să dezvolte boli cronice «ascunse» (fără simptome) care să fie depistate de abia într-un stadiu avansat, în care pot apărea complicații, invalidități și chiar decese premature, iar tratamentele să fie dificile, dureroase și costisitoare, sau chiar ineficiente”.
CNAS susține că tocmai de aceea a solicitat medicilor de familie să transmită câte persoane asimptomatice de peste 40 de ani se află pe listele lor de pacienți, în scopul realizării unei „centralizări de informații”, pentru „dimensionarea finanțării pachetului de prevenție, la nivel național, în funcție de numărul total al beneficiarilor, și construirea unui indicator de evaluare a activității de prevenție, având în vedere că în semestrul I al acestui an consultațiile de prevenție acordate tuturor segmentelor de vârstă au constituit doar 1% din totalul consultațiilor acordate de medicii de familie”.
CNAS consideră că „pe termen mediu și lung, această abordare va conduce la creșterea calității vieții pacienților, care astfel sunt depistați precoce și tratați într-un stadiu incipient al bolii, la reducerea costurilor asociate bolii, dar și la diminuarea numărului de servicii medicale spitalicești, în favoarea celor de medicină primară (inversarea piramidei serviciilor medicale)”.
Medicii de familie consideră însă că le este subestimată inteligența și se declară contrariați că nici Ministerul Sănătății, care coordonează activitatea CNAS și „scrie politicile de sănătate în România”, „nu înțelege mai nimeni nimic despre prevenție, sănătate, MEDICINĂ”.
