Crestinii sarbatoresc astazi Ziua Sfintilor Constantin si Elena

21 mai 2016 | 0 comentarii |

Peste 1,7 milioane de romani isi sarbatoresc astazi ziua numelui. Le uram LA MULTI ANI!

 

Sfinţii Împăraţi Constantin şi ElenaIn fiecare an, la 21 mai, crestinii ortodocsi celebreaza ziua Sfintilor Imparati Constantin si Elena – „cei intocmai cu Apostolii. Aceasta sarbatoare este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine. Datorita acestor sfinti, crestinismul a devenit religie libera, jertfa sangeroasa a fost interzisa, iar duminica a devenit zi de odihna.

Sfantul Constantin este prezent in memoria crestinilor prin citatul „prin acest semn vei birui” (in hoc signo vinces). Constantin cel Mare a devenit imparatul intregului Imperiu Roman dupa infrangerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. In noaptea dinaintea luptei, el a vazut semnul Sfintei Cruci pe cer cu inscriptia textului mai sus amintit, iar Iisus Hristos i-a cerut sa puna semnul crucii pe steagurile soldatilor, pentru a avea o lupta biruitoare. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin cel Mare, pastrat la Roma, se poate vedea si astazi inscriptia „instinctu divinitatis” (prin inspiratie divina).

Cea mai mare realizare a lui Constantin cel Mare este insa recunoasterea crestinismului drept „religio licita” (religie permisa), in cadrul Edictului de la Milano din 313. In timpul domniei sale, Constantin a adoptat o serie de masuri in favoarea Bisericii si a preotilor. De numele lui este legat Consiliul de la Niceea (325) cand s-a hotarat ca Pastele sa fie sarbatorit in prima duminica de dupa luna plina a Echinoctiului de primavara, s-a stabilit „Dumnezeirea Fiului” si au fost date 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca. La sfarsitul lucrarilor, cand Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oara Crezul, Constantin a spus: „Da, acesta este adevarul. Nu sunt teolog, dar simt ca aici este adevarul. Sunt convins ca nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.

 

Sfintii Imparati Constantin si ElenaSfanta Elena, mama lui Constantin cel Mare, este, de asemenea, importanta pentru toti crestinii. Cercetatorii sunt de parere ca deciziile imparatului Constantin in favoarea crestinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena care „cu mana de fier si credinta tare” s-a aflat in permanenta in umbra unicului sau fiu. Imparateasa Elena este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost rastignit Hristos.

Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem precum si pe cea din Nazaret. Se spune ca ea si-ar fi eliberat sclavii si i-ar fi ajutat pe crestinii persecutati. Sfanta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebita din partea crestinilor. Numele ei, care se traduce ca „faclie”, „torta”, „stralucirea soarelui”, este purtat de nenumarate credincioase.

In cinstea ei s-au ridicat biserici, manastiri, asezaminte teologice sau sociale. Sfanta Elena a fost si ramane un simbol de puritate, dragoste parinteasca, nadejde si credinta autentica. Pentru grija pe care a aratat-o saracilor si oamenilor simpli, pentru preocuparea fata de problemele crestinismului si pentru evlavia si credinta sa puternica, Imparateasa Elena este cinstita ca Sfanta intregii crestinatati.
Sfanta Elena este si ocrotitoarea arheologilor, datorita demersului ei de a cauta crucea pe care a fost rastignit Iisus Hristos.

 

La Multi Ani (1)Unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din tara inchinate Sfintilor Imparati Constantin si Elena este Catedrala patriarhala din Bucuresti, ctitorie a voievodului Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658), care a fost sfintita in 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu Mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu Episcopii de Ramnic si de Buzau.

In anul 2002, la sarbatoarea hramului catedralei, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a daruit vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Arapasu o racla cu particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, aduse de la Manastirea Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul Evanghelist Luca, care se pastreaza in manastirea cipriota.

Sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, incepe in seara din ajun, iar a doua zi, moastele lor si ale Sfantului Dimitrie cel Nou sunt aduse in procesiune pe podiumul special amenajat in apropierea locasului de cult.

 Peste 1,7 milioane de romani isi sarbatoresc astazi ziua numelui. Le spunem si noi, tuturor, LA MULTI ANI!

 

randunele - constandinul puilorIn calendarul popular, aceasta sarbatoare este cunoscuta ca si Contantin Graur sau Constantinul Puilor. Batranii spun ca in aceasta zi pasarile de padure isi invata puii sa zboare.

In unele zone, de ziua Sfintilor Constantin si Elena, se practica o serie de obiceiuri, pornite din superstitii populare. Pe 21 mai nu sunt permise muncile agricole de niciun fel, nici macar udatul florilor. Se spune ca taranii care isi muncesc campurile in aceasta zi vor avea parte numai de pagube. Pasarile pradatoare le vor distruge recolta, iar ploile de vara vor intarzia coacerea anumitor fructe si legume sau vor distruge complet graul.

Se mai spune, de asemenea, ca cine planteaza porumb, ovaz si mei dupa Constantin si Elena, acestea se vor usca. Viticultorii cred ca daca lucreaza in vie in aceasta zi, graurii le vor manca recolta.

Tot ce se seamana dupa 21 mai nu va rodi. Ideal ar fi ca toate muncile campului sa se finalizeze pana pa 20 mai, cu o zi inainte de aceasta sarbatoare.

 

sf_constantin_si_elena_21_mai_bujoriZiua Sfintilor Imparati Constantin si Elena este o zi de rugaciune si de cumpatare. Crestinii merg la biserica, unde unul dintre membrii familiei este bine sa duca trei bujori, flori de lamaita, paine si dulciuri preparate in casa. In ziua praznicului, pentru ca voia buna sa se adune in familie, se zice ca trebuie sa aducem si in casa macar trei fire de bujori imbobociti.

Femeile stropesc peste tot cu agheasma si dau cu tamaie, pentru ca gospodaria sa le fie ferita de rele.

In mediul rural se mai pastreaza datina „sperietoarea vrajitoarelor”. Membrii familiei se aduna in mijlocul gospodariei, in jurul unui vas cu lapte si, cu linguri de lemn, bat in vasele in care se fierbe laptele, ca sa sperie vrajitoarele care ar putea fura sporul laptelui vitelor.

Tot in aceasta zi, se spune ca daca iti lasi cainele pe ulita, acesta nu se va mai intoarce. Va merge sa stea la stana cu oile si te va uita de tot. Tot pe 21 mai, pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde se vor amplasa stanele si cine le va pazi pe tot parcursul pasunatului. In unele sate, in seara zilei de 21 mai, taranii aprind un foc de tabara si stau in jurul lui. Prin acest foc sunt trecute uneori si oile ca sa nu fie lipsite de vlaga si pentru a le feri de pericole, cat timp vor fi la stana.

In aceasta zi sfanta este bine sa nu te certi cu nimeni, sa nu ceri bani imprumut si nici sa dai. In ziua praznicului nu este bine sa divortezi sau sa renunti la o prietenie, altefl toata viata vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodata, nu este bine sa dai pasarilor cerului paine, pentru ca risipesti sporul casei, si nu trebuie sa strici cuibul pasarilor care au pui, oricat de zgomotoase ar fi, deoarece se crede ca in familie vor fi necazuri tot anul.

 


Adaugati un comentariu


 

*