Criza de medici, între sugestiile ministrului Rafila și realitatea din spitale

Ministrul Sănătății a făcut apel la managerii spitalelor să scoată la concurs posturile de medici vacante și să se implice în asigurarea resursei umane, dar managerul SJU Buzău consideră că trebuie modificată legislația pentru ca sistemul public de sănătate să poată ajunge la un echilibru.  

 

Sistemul public de sănătate se confruntă de ani buni, cu o criză cronică de specialiști. Unitățile medicale au făcut numeroase investiții în infrastructura hotelieră și în dotarea cu aparatură performantă, dar infrastructura umană se dovedește extrem de greu de asigurat. Pe de o parte, posturile scoase la concurs de spitale se dovedesc atrăgătoare doar pentru centrele universitare, iar pe de altă parte, legislația și birocrația îngreunează angajările. Din păcate, deși s-a promis de nenumărate ori că se vor se vor elimina aceste dezavantaje, autoritățile vin în continuare doar cu sugestii și nu cu soluții.

„Am făcut un apel la toate spitalele de România să scoată posturile la concurs. Acum, sigur că ne găsim într-o perioadă în care există o ordonanţă care limitează angajările în toate sectoarele, nu numai în sectorul sanitar şi au fost diverse, mă rog, discuţii dacă Sănătatea şi Învăţământul sunt sau nu incluse în această ordonanţă. Eu o să fac din nou acest apel la spitale să solicite posturile de medici, de asistenţi medicali de care au nevoie şi să le scoată la concurs şi vă promit că voi face un memorandum în Guvern ca să se aprobe scoaterea la concurs a acestor posturi, chiar dacă există în vigoare această ordonanţă”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la o conferință de presă organizată cu prilejul organizării sesiunii extraordinare de admitere în rezidențiat.

 

Ministrul Sănătății susține că, în prezent, sunt peste 1.000 de medici care au promovat examaneul de specialitate, săptămâna trecută, dar care nu au unde lucra, pentru că posturile în spitale fiind blocate, unitățile medicale nu pot face angajări, deși în sistemul public de sănătate este o criză acută de specialiști. 

„Avem acum peste 1.000 de tineri medici care au susţinut examenul de specialitate, care s-a încheiat săptămâna trecută, la nivel naţional. Mi se pare o nedreptate şi nu are niciun fel de raţionalitate să avem peste 1.000 de medici care au devenit specialişti şi ei să nu aibă unde să lucreze. Cred că e foarte clar lucrul ăsta. Sunt convins că Guvernul va aproba un astfel de memorandum care să permită ocuparea posturilor libere de către medicii care nu au în momentul de faţă un angajament. Această mie de specialişti care tocmai a susţinut examenul este, probabil, cel mai bun exemplu. Trebuie să-i angajăm aici, în ţară, avem nevoie de ei, nu trebuie să încurajăm în niciun fel emigraţia personalului medical calificat”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

 

Pe de altă parte, mulți dintre medicii tineri cărora spitalele le-au plătit salariile în perioada rezidențiatului, după obținerea titlului de specialist sau cel mult după unul, doi ani în care profesează în spitalele publice din provincie, migrează fie către centrele universitare, către sistemul privat sau pleacă în străinătate, așa că posturile vacante rămân în continuare neocupate. Iar din această cauză, la care se adaugă ieșirea din sistem a unor specialiști prin pensionare, în multe specialități nu se mai pot asigura liniile de gardă și, în unele situații, conducerile unităților medicale spun că au noroc dacă mai pot asigura activitatea curentă cu ajutorul unor medici pensionari. 

Ministrul Sănătății susține însă că „un spital poate să facă în aşa fel încât să reprezinte un pol de atracţie pentru cel care a încheiat contractul respectiv. Dacă patru ani de zile nu se interesează în niciun fel de acel rezident, de ce probleme are, cum ar dori să lucreze, care e statusul lui familial, care e perspectiva lui… Cred că administraţiile acestor spitale trebuie să se implice pentru a-şi asigura resursa umană. Ministerul Sănătăţii poate să facă cadrul general, dar atractivitatea unui loc de muncă în domeniul medical e legată direct de administraţia spitalului şi de autoritatea locală, care coordonează activitatea în zona respectivă”, a afirmat ministrul.

 

Alexandru Rafila a promis că, în cazul în care spitalele anunță că vor să scoată la concurs posturile pentru specialiștii de care au nevoie, el va transmite Guvernului un memorandum prin care spitalele vor putea să scoată posturile la concurs, în contextul în care angajările în sistemul public sunt limitate. „Dânșii trebuie să ne trimită nouă solicitările de locuri pe care vor să le scoată la concurs şi imediat, în 48 de ore, înaintăm memorandumul spre aprobare Guvernului României”.

Totodată, ministrul Rafila a admis că este necesar un inventar mai mai exact al nevoilor spitalelor din România, pentru a scoate la concursul de rezidenţiat mai multe posturi în specialitățile deficitare. „Mă gândesc foarte serios, bineînţeles împreună cu universităţile şi cu spitale din România, să avem totuşi un inventar mai apropiat de nevoi al spitalelor din România şi să găsim o soluţie încât să scoatem la concursul de rezidenţiat un procent mai mare de posturi pentru ca să ştim unde merg aceşti oameni să lucreze, să se familiarizeze cu locurile de muncă şi să găsim şi o chestiune stimulativă pentru fiecare dintre spitalele care scoate posturi la concurs, să facă în aşa fel încât să-i convingă să şi rămână acolo”, a explicat ministrul Sănătăţii.

 

Managerii spitalelor și reprezentanții autorităților locale spun însă că scoaterea posturilor la concurs este o soluție limitată, care nu va ajuta decât în mică măsură la rezolvarea problemei. Iar asta, din cauză că de multe ori nu se prezintă nimeni la concursurile organizate de spitale pentru posturile vacante. Mai mult, concursurile pentru posturile scoase la concurs după anunțarea intenției de limitare a angajărilor în sistemul public nu vor putea fi organizate, întrucât legea prevede că nu pot fi organizate decât după validarea dosarelor de înscriere, iar între timp a intrat în vigoare ordonanța care suspendă angajările.

„Asta se întâmplă din cauză că legea prevede ca timpul minim de la momentul publicării până în ultima zi de înscrieri să fie de cel puțin 30 de zile, apoi trebuie să fie validate dosarele de înscriere, după care trebuie mai treacă cel puțin cinci zile lucrătoare până la organizarea examenului propriu-zis. În plus, nu întotdeauna se prezintă la examen cei care spun că nu au unde să lucreze, pentru că dacă nu le convine unde este situată unitatea medicală respectivă sau volumul de muncă la care s-ar angaja, nici nu-i interesează oportunitățile, bonificațiile sau condițiile care li se oferă. Apoi, nu întotdeauna cei care se prezintă iau examenul, așa că scoaterea unui post la concurs nu înseamnă neapărat că el va fi și ocupat”, a explicat managerul Spitalului Județean (SJU) Buzău, Claudiu Damian.

 

Mai mult, deși SJU Buzău și Consiliul Județean au creat tot felul de oportunități și le-au oferit medicilor nou angajați o serie de bonificații, dintre cei peste 80 de doctori angajați de SJU Buzău în ultimii 5 ani, jumătate au plecat către spitale universitare sau în mediul privat, iar dintre rezidenții care au optat pentru posturile oferite de spital în ultimii ani, doar 30% au rămas să profezeze în aici după obținerea tilului de specialist. Și la fel se întâmplă în cele mai multe spitale din țară.

„Din păcate, este greu să vorbim despre un număr de specialiști cu ajutorul cărora să putem spune că funcționăm la un nivel civilizat. Am angajat medici, dar aceștia au dreptul să renunțe la post și să aleagă o ofertă care le este mai convenabilă, astfel că putem fi în situația în care pleacă și rămânem tot fără personal. În acest moment, spre exemplu, SJU Buzău funcționează cu un echilibru fragil pe secțiile Cardiologie, ATI, Medicină Internă, Boli infecțioase și Oncologie. Unii dintre medicii angajați au plecat în spitale universitare, în străinătate, în privat unde nu fac gărzi sau în spitale mici unde volumul de muncă este mult mai redus dar obțin aceleași venituri, iar alții s-au pensionat. În plus, și medicii se pot îmbolnăvi, au nevoie de concedii, așa că trebuie găsite și alte soluții. Noi vom face ce ne-a cerut domnul ministru, vom trimite adrese către Ministerul Sănătății pentru memorandum, dar nu avem nicio garanție că posturile scoase la concurs se vor și ocupa”, a atras atenția managerul SJU Buzău.

 

În ultimul an, Spitalul Județean de Urgență Buzău, care este acreditat și ca centru de formare pentru medici rezidenți, a scos la concurs de cel puțin 5 ori, peste 30 de posturi vacante, dar s-au ocupat doar vreo 5-6 dintre acestea, pentru celelalte posturi nefiind doritori.

„Cred că le oferim medicilor nou-veniți în spitalul nostru cele mai multe bonifiații și facilități, la nivel național. Le oferim 2.900 de lei/lună în plus la salariu, timp de șase luni, ca primă de angajare. Le asigurăm cazarea și le decontăm cheltuielile de întrețiere pentru care Consiliul Județean alocă lunar 1.500 de lei/persoană, timp de 5 ani. În plus, spitalul le pune la dispoziție aparatură medicală de înaltă performanță, iar medicamentele și materialele sanitare de care au nevoie sunt asigurate în permanență. De asemenea, le plătim cursurile de obținere a competențelor cu care vor să-și dezvolte pregătirea în specialitate, îi ajutăm să-și aducă aici familiile, să-și integreze copiii la cele mai bune școli din oraș, dar cu toate acestea, în anumite specialități avem în continuare dificultăți. Probabil că este nevoie și de o regândire a legislației, astfel încât să se poată asigura activitatea și în unitățile spitalicești din orașele care nu sunt centre universitare. În caz contrar riscăm să ajungem în situația de a trimite toate cazurile grave în spitalele universitare și să se ajungă la blocarea sistemului de sănătate, deși la noi există condiții ca pacienții să fie ajutați”, a subliniat Claudiu Damian, managerul SJU Buzău.

 

Pe de altă parte, 80-90% din bugetele spitalelor abia acoperă cheltuielile de personal, pentru că serviciile medicale decontate în sistemul public sunt mult sub valoarea lor reală. Iar prevenția și educația sanitară sunt în continuare tratate superficial, așa că cei mulți români ajung la spital în stare gravă, când tratarea lor presupune costuri foarte mari. „Serviciile medicale din spitalele publice sunt plătite la un nivel mult inferior față de costurile reale. Acest lucru este cunoscut de către toți decidenții și există discuții între Colegiul Medicilor, CNAS și Ministerul Sănătății pentru găsirea unor soluții, dar acestea sunt punctuale, în timp ce sistemul de sănătate are nevoie de o reformă prin care care să se reevalueze modalitatea de acordare și decontare a serviciilor în sistemul public de sănătate pe criteriul calitate /cost /eficiență, după numărul de cazuri rezolvate, după complexitatea cazului și nu după numărul de paturi și de zile de spitalizare. Noi încercăm să dezvoltăm sistemul de ambulator și de spitalizare de zi, dar aceste soluții nu sunt deloc ofertante pentru managementul eficient al unui spital”, a explicat managerul SJU Buzău.

 

Din 2007 și până acum, peste 40.000 de medici au plecat din România, iar în urma acestei migrații, deficitele de specialiști au devenit acute și evidente în anumite specialități. Pregătirea lor a costat statul 770 de milioane de euro, dar autoritățile de la noi nu s-au concentrat pe soluții prin care să-i păstreze în țară. Chiar dacă în ultimii ani au crescut veniturile medicilor și s-a redus exodul, criza de specialiști a rămas acută, mai ales în orașele mici, iar în mediul rural este din ce în ce mai dificil să se asigure chiar și servicii de medicină primară, din cauza birocrației excesive și a legislației deficitare.

Potrivit președintelui Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu, la ora actuală, dintre cei aproximativ 55.000 de medici care profesează la noi în țară, mai mult de jumătate sunt concentraţi în cele 6 mari centre universitare medicale, în timp ce celelalte 36 de judeţe sunt nevoite să-și împartă cei 27.000 de medici rămași. Din această cauză, o treime dintre medicii români sunt epuizați, iar stresul cronic şi epuizarea nu afectează doar bunăstarea medicilor, ci şi calitatea îngrijirii oferită pacienţilor. Președintele organizației profesionale consideră că este nevoie de mai multă implicare pentru schimbarea acestei situații, de modificări legislative privind modul de accesare a posturilor vacante din unitățile medicale și chiar să se simplifice procedura de angajare.