„Dacă nu acum, atunci când?” Pledoarie pentru un management corect al bolii, de Ziua Mondială a Diabetului 2021
În actualul context pandemic, persoanele cu diabet sunt mai vulnerabile ca oricând, tocmai de aceea este important să mergem periodic la medic, să discutăm care sunt cele mai bune soluții pentru sănătatea noastră, să conștientizăm că diabetul zaharat este o problemă de sănătate care nu poate aștepta.
Ziua de 14 Noiembrie este dedicată luptei împotriva diabetului zaharat, începând din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet (FID). În fiecare an, medicii specialiști în diabet zaharat și boli de nutriție, dar și medici din alte specialități, atrag atenția asupra incindenţei diabetului zaharat și fac eforturi ca populația să fie cât mai bine și mai corect informată și să conștientizeze riscurile pe care le presupune această boală, dacă este neglijată. Iar în context pandemic, un accent special este pus pe conștientizarea vulnerabilității persoanelor diabetice la infecția cu virusul SARS-CoV-2 și pe necesitatea vaccinării care, potrivit studiilor existente, le protejează de complicații și de sechele post-COVID.
Tocmai de acea, tema de anul acesta a Zilei Mondiale a Diabetului este „Accesul la îngrijire în diabetul zaharat – Dacă nu acum, când?”, pentru a sublinia importanța unor acțiuni coordonate și concertate pentru a evidenția faptul că diabetul zaharat este o problemă de sănătate publică globală, al cărei management nu poate aștepta. Pentru conștientizarea riscurilor la care sunt expuse persoanele cu diabet zaharat este nevoie de programe educaţionale şi organizarea de acţiuni specifice, dar şi de diseminarea unui set de bune practici alimentare şi a unui stil de viaţă sănătos, mai ales în rândul persoanelor aflate în grupele de risc. Potrivit ultimului studiu național de prevalența diabetului în România, în țara noastră, aproximativ 11,6% din populația adultă (20-79 de ani) are diabet zaharat.
Peste 425 de milioane de persoane din lume trăiesc cu diabet zaharat și se estimează că numărul acestora va ajunge la 629 de milioane până în 2045, dacă nu se vor face eforturi de prevenire a acestei boli. Jumătate dintre adulții cu diabet zaharat (232 de milioane) rămân nediagnosticați, iar majoritatea au diabet zaharat de tip 2.
În România, peste 2 milioane de persoane au pre-diabet şi 1,5 milioane de persoane trăiesc cu diabet zaharat de tip 2, însă doar 900.000 urmează un tratament pentru această boală, ceea ce înseamnă că majoritatea fie nu ştiu că suferă de această afecţiune, fie nu îşi administrează tratamentul, conform datelor Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (SRDNBM). În plus, medicii diabetologi atrag atenția că această boală vine adesea cu complicații.
În cadrul unei conferințe online organizată online de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, sub genericul „Persoana cu diabet, mai vulnerabilă ca oricând”, s-a subliniat faptul că aproape 31% dintre decesele provocate de COVID-19 au fost în rândul persoanelor cu diabet zaharat și că persoanele cu diabet zaharat care se infectează cu virusul SARS-CoV-2 prezintă un risc crescut de a dezvolta forme severe de COVID-19 și de dezechilibru al bolii. Un studiu realizat la 18 luni de la debutul pandemiei a arătat că până la 43% dintre persoanele cu diabet zaharat internate în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2 ajung în secțiile ATI.
SRDNBM lansează, în acest cotext, un apel către persoanele cu diabet, îndemnându-le „să își controleze și în timpul pandemiei afecțiunea, respectând recomandările medicului diabetolog și să ia toate măsurile necesare pentru a se proteja față de infectarea cu virusul SARS-CoV-2!”.
În actualul context pandemic, comunitatea medicală din România încearcă să atragă, astfel, atenția asupra importanței prevenției, a vaccinării anti-COVID, dar și a accesului la noi terapii în tratamentul diabetului și a rolului esențial al evaluării riscului cardiovascular și renal în rândul persoanelor cu diabet zaharat tip 2.
„Diabetul zaharat reprezintă o problemă de sănătate publică, cu costuri semnificative, astfel că trebuie să reprezinte o prioritate. Pentru un management optim, cu toții – profesioniști din sănătate, autorități, media, societate civilă și populație – trebuie să înțelegem că este important ca Ziua Mondială a Diabetului să fie zi de zi, nu numai o dată pe an. De la prevenție până la îngrijire și control, fiecare etapă este importantă și trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi toți. Numai astfel putem reduce povara pe care o reprezintă diabetul zaharat. a ora actuală, trebuie să ne îndreptăm spre factorii de risc cardiovasculari, spre boala cardiovasculară, care este cauza principală de deces la persoanele cu diabet zaharat. Să ne orientăm spre prevalența crescută a bolii cronice de rinichi la persoanele cu diabet zaharat. Este important pe acestea să le prevenim, printr-un tratament corect”, a subliniat prof. dr. Romulus Timar, președintele SRDNBM, menționând că, în 2019, diabetul zaharat a provocat 4,2 milioane de decese și a generat cheltuieli de 760 miliarde de dolari, adică 10% din totalul cheltuielilor pentru asistență medicală în lume.
Peste 30 la sută dintre decesele cauzate de COVID-19 în România au fost înregistrate la persoane cu diabet zaharat, a punctat prof. dr. Romulus Timar, care a subliniat că „diabetul zaharat se numără printre afecțiunile aflate în strânsă legătură cu dezvoltarea unor forme severe de COVID-19” și că „persoanele cu diabet zaharat care se infectează cu virusul SARS-CoV-2 prezintă un risc crescut de a dezvolta forme severe de COVID-19, dar și riscul ca diabetul să le fie mult dezechilibrat. Până la 43 la sută dintre persoanele cu diabet internate în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2 au ajuns în secțiile de treapie intensivă”.
Profesorul Timar a mai spus că persoanele cu diabet zaharat, inclusiv copiii, au indicație de vaccinare anti-COVID, iar apelul Societății Române de Diabet către pacienți este „să se informeze în legătură cu vaccinarea împotriva COVID-19 și să respecte măsurile de protecție indicate de autorități. Persoanele cu diabet zaharat, inclusiv copiii, persoanele cu diabet de tip 1 sau tip 2, au același risc crescut de infecție cu virusul SARS-CoV-2 ca și populația generală. Totuși, persoanele cu diabet au evoluție severă a infecției cu SARS-CoV-2, marcată de numeroase complicații, uneori și de letalitate crescută. Vaccinarea este nu doar recomandată, ci absolut obligatorie, la copii și la adulți cu diabet. Încă o dată, subliniez, pacienții cu diabet să se vaccineze anti-COVID-19”, este mesajul transmis de președintele SRDNBM.
În același context, col. dr. Valeriu Gheorghiță, șeful CNCAV, a subliniat că pacientul cu diabet zaharat este extrem de vulnerabil nu doar pentru infecția cu SARS-CoV-2, ci există o legătură între rezultatul și evoluția nefavorabilă a bolilor infecțioase, renale și cardiovasculare, la pacientul diabetic.
„În România, dintre cele peste 51.000 de persoane care au decedat ca urmare a infecției cu SARS-CoV-2, peste 93% erau persoane care aveau cel puțin o boală cronică asociată. În 71%, această boală era de cauză cardio-vasculară, iar încazul a peste 30% era vorba despre diabet zaharat. Cred că nu există boală infecțioasă despre care să știm că nu evoluează nefavorabil sau cu un risc mai mare de mortalitate la pacientul diabetic. Există o relaţie directă între diabet şi bolile cardiovasculare, între diabet şi boala renală, între diabet şi bolile de ficat. Practic, diabetul reprezintă placă turnantă pentru toate aceste afecţiuni cronice şi faptul că peste 30% dintre persoanele decedate au avut şi diabet zaharat arată că pacientul diabetic este extrem de vulnerabil, nu doar pentru infecţia cu SARS-CoV-2“, a precizat dr. Valeriu Gheorghiță. Acesta a subliniat că trebuie să se înțeleagă că riscul de contractare a bolii este mult mai mare în cazul celor nevaccinați, iar riscul de evoluție nefavorabilă și de complicații prin COVID-19 este semnificativ mai crescut la pacienții diabetici. „Dacă ne uităm la beneficiile vaccinării, vedem că o persoană vaccinată are de 20 de ori un risc mai redus de deces, de 10 ori un risc mai mic de a ajunge în spital și de cel puțin cinci ori un risc mai redus să se infecteze”.
Președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a atras atenția, totodată, că persoanele care au boli cronice multiple cred că sunt atât de bolnavi încât riscul vaccinării este foarte mare, dar „aș vrea să demontăm această idee greșită, pentru că tocmai persoanele care au foarte multe boli cronice asociate sunt persoane care au nevoie de vaccinare, întrucât, în cazul infecției cu SARS-CoV-2, evoluția are o probabilitate crescută să fie nefavorabilă în cazul lor și să fie asociată cu o formă gravă de boală. Este o teamă legitimă, o înțelegem, pentru că pacientul cu diabet este supus unor riscuri de complicații prin natura bolii. Trebuie specificat, însă, foarte clar, că nu s-au observat probleme suplimentare de siguranță la persoanele cu diabet, față de ceea ce știm în profilul de siguranță al vaccinurilor. Cu siguranță că dezinformarea și expunerea la informații false, eronate au amplificat teama persoanelor cu diabet”, a mai spus acesta. Dr. Gheorghiță a meționat însă că „persoana cu diabet nu are un risc suplimentar în urma vaccinării, dimpotrivă“, iar în contextul în care boala COVID-19 are o evoluție imprevizibilă, este foarte importantă vaccinarea pacientului diabetic. El a menționat chiar că există „studii extrem de elaborate, în Marea Britanie, care au evaluat eficienţa vaccinurilor în funcţie de diverse categorii de afecţiuni cronice, respectiv afecţiuni cardiovasculare, renale, diabet zaharat, şi care au arătat că pacienţii cu diabet beneficiază foarte mult de de pe urma vaccinării împotriva COVID-19, în sensul că, deși sunt considerate persoane cu răspuns imun scăzut, vaccinurile îşi menţin eficacitatea şi eficienţa la o valoare cât se poate de ridicată”.
Medicul psihiatru Daniel Diaconu a atras atenția că, în perioada pandemiei, sănătatea mintală a populației a suferit o mutație, iar pacientul diabetic a devenit foarte vulnerabil în acest context. „De multe ori, pacientul diabetic are o opinie foarte proastă de sine, are simptomatologie solidă a depresiei și a anxietății. Drept urmare, există o valoare chiar predictivă depre cât de bine o va duce pacientul cu diabet în funcție de starea lui mentală, în funcție de starea lui psihiatrică. Iar în România sunt pași care au fost făcuți între diversele comunități de practică și studii la scară mică, inclusiv programe de sensibilizare, dar și de înrolare a pacientului diabetic în diverse forme de activitate comunitară. Trebuie să trudim la sănătatea pacienților noștri, într-o vreme în care o vedem cum ne scapă printre degete”, a spus medicul, subliniind importanța prevenției. „Este nevoie să ieșim din acest model – inclusiv boală, bolnav, patologie, tratament – și să mergem într-o zonă de medicină anticipativă. Trebuie să întreprindem mai mult pe frontul sănătății. Nouă ne este foarte confortabilă zona de boală, de multe ori avem proceduri foarte clare. Ce nu știm noi foarte bine este cum să îi instruim pe oameni cum să nu își rupă piciorul în primul șanț. Prevenția este o chestiune foarte importantă și solidă. În țările care au cât de cât o lume mai bună ca a noastră, treaba medicului este înjumătățită din faptul că oamenii evită boli, nu din faptul că se asigură accesul la tratament. E clar că sănătatea se păstrează și, poate, după medicină se redă, dar niciodată așa cum a fost înainte“, a adăugat dr. Gabriel Diaconu, subliniind că știrile false despre vaccinarea anti-COVID au contribuit la creșterea valurilor de bolnavi de la poarta spitalelor, inclusiv al celor cu boli psihice, deși vaccinul anti-COVID este un bilet pentru sănătate.
La rândul său, conf. univ. dr. Florentina Furtunescu – Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) și prorector UMF „Carol Davila” a arătat că „persoanele cu diabet zaharat sunt mai vulnerabile la forme severe de boală și mai vulnerabile la deces. De aceea, ele au fost prioritizate la vaccinare împotriva COVID-19, încă de la începutul strategiei de vaccinare în România. Din păcate, însă, riscul nevaccinării încă persistă în societatea noastră. Acoperirea vaccinală nu a fost cea pe care noi am dorit-o, iar motivul pentru care nu știm exact proporția diabeticilor care s-au vaccinat este acela că avem o estimare a prevalenței diabetului în România, în realitate nu cunoaștem toate cazurile de diabet care există la noi în țară”, menționând că doar 2,2% din cele aproape 7 milioane de persoane vaccinate cu schema completă s-au infectat cu coronavirus și 0,02% au murit, iar că riscul de a muri de COVID dacă ești nevaccinat este de 20 de ori mai mare decât dacă ești vaccinat.
În același timp, dr. Florentina Furtunescu a atras atenția că diabetul este o boală în continuă expansiune, iar „persoanele cu diabet zaharat necesită din partea sistemelor de sănătate un management susținut, pe o perioadă foarte mare de ani. (…) Sunt câteva decenii în care această persoană are nevoie susținută de îngrijiri medicale. De aceea, diabetul zaharat este important pentru individ, pentru persoană, pentru familia persoanei, dar și pentru sistemele de sănătate, care trebuie să răspundă acestei provocări și trebuie să antreneze un număr foarte mare de resurse”, a explicat medicul.
Plecând de la tema de anul acesta a Zilei Mondiale a Diabetului – „Accesul la îngrijire în diabet – Dacă nu acum, când?”, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. dr. Daniel Coriu, a subliniat că „acum este momentul și acum trebuie să acționăm, atât pentru combaterea diabetului, cât și pentru combaterea acestei pandemii de COVID-19, iar mesajul meu de acționa acum este și pentru noi, pentru întreaga comunitate medicală”.
Dr. Coriu a avertizat totodată autoritățile și comunitatea medicală, dar și societatea, că vulnerabilitățile sistemului medical au dus la tragedii cum au fost cele de la Piatra Neamț, Institutul Balș, Spitalul Boli Infecțioase din Constanța și Spitalul Boli Infecțioase din Ploiești, iar „în ultimele luni, pandemia în valul patru a ajuns un dezastru comunitar, un număr enorm de mare de decese evitabile, iar totul a plecat de la neîncredere, de la lipsa de încredere în mesajul medicilor, în mesajul autorităților. Astfel s-a distrus starea de siguranță individuală, starea de siguranță colectivă”, de aceea este necesară reconstruirea legăturii medic-pacient și medic- societate, pentru a dezvolta „o cultură a recuperarii după o traumă colectivă”.
Președintele CMR a concluzionat că „trebuie să tragem o linie și să reconstruim, să reconstruim relatia de încredere medic-pacient și apoi să reconstruim starea de siguranță individuală și colectivă. Să ne reevaluăm resursele, credința și speranța, valorile noastre colective, sensul vieții pentru a putea să ne ajutăm unii pe alții să depașim aceste momente dramatice, să revenim la normalitate fără suferințe ireversibile de natură fizică sau psihologice. O societate modernă are nevoie de un corp medical puternic, capabil să facă față provocărilor, un corp medical motivat, un corp medical respectat de comunitate”.
Diabetul zaharat este a șaptea cauză de mortalitate și una dintre cauzele importante ale unor complicații severe precum infarctul, accidentul vascular cerebral, insuficiența renală, pierderea vederii sau amputații, potrivit celor mai recente date publicate de Organizația Mondială a Sănătății.
Anul 2021 marchează centenarul descoperirii insulinei, considerată una dintre cele mai mari realizări medicale din toate timpurile, care continuă să salveze milioane de vieţi în întreaga lume.
Profesorul dr. român Nicolae C. Paulescu descoperise însă pancreina (numită ulterior insulină) în 1916, şi testase pe câini respectivul extras pancreatic.
La o sută de ani de la descoperirea insulinei, accesul la acest tratament şi la materialele şi tehnologiile asociate rămâne însă inaccesibil pentru mulţi oameni, după cum atrage atenţia IDF-Europe, ce reuneşte peste 230 de asociaţii naţionale de diabet din 170 de ţări şi teritorii. Federaţia, cu sediul la Bruxelles, în Belgia, conduce comunitatea mondială a diabetului din 1950.
