De Ziua Națională a Inimii, medicii ne învață cum să avem grijă de inima noastră

Cu inima simțim, iubim și suferim, iar pentru a schimba statisticile care ne arată că cei mai mulți europeni afectatți de boli cardiovasculare traăiesc în România, medicii ne sfătuiesc să ne iubim inima și să avem mai multă grijă de ea, evitând pe cât posibil factorii de risc.

 

În fiecare an, începând din 1997, România marchează, la data de 4 mai, Ziua Națională a Inimii. Această zi a fost aleasă în august 1996, în conformitate cu directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular organizată de Academia de Ştiinţe Medicale.

Ziua Națională a Inimii este cel mai potrivit prilej de conștientizare, atât în rândul medicilor cât și al populației, că bolile cardiovasculare reprezintă, în continuare, principala problemă de sănătate în România și că la fiecare 30 de minute, un român moare de infarct, iar prin cunoașterea factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos putem să-i demonstrăm inimii noastre că o iubim, astfel ca la rândul ei să ne ajute să iubim și să trăim fără suferințe.

După doi ani de pandemie, la care acum se adaugă îngrijorările cauzate de războiul Rusiei asupra Ucraine și amenințările la adresa statelor din jur, inimile noastre sunt mai afectate ca oricând, iar specialiștii atrag atenția că în contextul în care, mortalitalitatea provocată de bolile cardiovasculare reprezintă, la nivel național, aproximativ 60 % din totalul deceselor, este necesar să acordăm inimilor noastre mai multă atenție și să le ajutăm să se mențină sănătoase, prin evitarea factorilor de risc și prin solicitatea sprijinului medicilor, la cel mai mic semnal de alarmă.

 

Bolile cardiovasculare cauzează, în fiecare an, peste 17,7 milioane de decese pe an la nivel global, peste 3,9 milioane de decese în Europa şi peste 1,8 milioane în UE, adică 45% din totalul deceselor la nivelului întregului continent şi 37% la nivelul Uniunii Europene, fiind principala cauză de mortalitate în Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare. În Europa, peste 11 milioane de inimi sunt depistate cu suferințe în fiecare an, iar aproape 49 de milioane de pacienţi sunt în evidențele medicilor cu astfel de boli.

În România, potrivit Societăţii Române de Cardiologie, aproximativ 150.000 de români mor anual din cauza bolilor cardiovasculare. România ocupă locul 1 în Europa la mortalitatea prin boli cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media UE de 44 la 100.000 de locuitori. Bolile cardiovasculare reprezintă astfel cauza numărul 1 de deces în ţara noastră, cu 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional. Îngrijorător este și faptul că aproape 5% din populaţia de peste 35 de ani a României suferă de insuficienţă cardiacă și, în fiecare oră, apar în medie cinci cazuri noi, ceea ce înseamnă circa 45.000 de cazuri noi/an.

 

Fiecare a șaptea persoană din lume, adică peste 1,1 miliarde de oameni, are hipertensiune, dar jumătate dintre cei afectați nici măcar nu știu că au această problemă. Doar o cincime din hipertensivi ţin sub control afecţiunea care poate avea complicații grave: infarctul miocardic, atacul vascular cerebral, insuficienţa renală etc.

În majoritatea ţărilor din UE se desfăşoară programe de prevenire, depistare precoce şi urmărire a pacienţilor cu afecțiuni cardiovasculare, iar de anul acesta a fost demarat un astfel de program și în țara noastră. În cadrul primului proiect național de screening  „Totul pentru inima ta – Program de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovascular”, pentru care în luna februarie s-a demarat o campanie de informare, educare și comunicare, medici de familie din toată țară vor putea depista din timp riscul de boli cardiovasculare, iar persoanele cu venituri reduse sau aflate în diverse situații critice își vor putea verifica, gratuit, starea de sănătate, proiectul propunându-și să crească gradul de prevenție pentru principala sursă a deceselor din cauze prevenibile și tratabile din România.

Zece medici de familie din județul Buzău sunt incluși în proiect: dr. Mihaela Dumitrache – Buzău, dr. Nicoleta Stoica – Rm. Sărat, dr. Carmen Dorinela Apostolescu Petrutz – Rm Sărat, dr. Gina Cîmpeanu –  Nișcov/Vernești, dr. Cristinela Oana Pleșa – Vernești, dr. Emanoel Cristian Voicu – Florica, dr. Georgeta Dima – Boldu, dr. Ramona Tudose – Măgura, dr. Laurențiu Constantin Vlad – Sărulești și dr. Oana Mihaela Tarpan – Pietroasele.

 

Dr Nicoleta Sava

Având în vedere numărul mare al persoanelor ce suferă de insuficienţă cardiacă, medicii cardiologi atrag atenția asupra necesității intensificării depistării precoce a bolilor inimii, a tratamentelor moderne şi urmăririi evoluţiei pacienţilor cu afecțiuni cardiovasculare, iar despre aceste subiecte și noutățile în domeniul cardiologiei se va discuta și în cadrul celei de-a treia Conferințe de Primăvară a Societății Române de Cradiologie (SRC), care va avea loc la Sibiu, în perioada 11-14 mai, în format hibrid.

În același timp, medicii ne spun că „dacă noi înșine nu ne propunem să fim sănătoși, amânăm cu anii să ne facem un control medical sau nu acordăm atenție semnelor care pot indica o afecțiune gravă, eforturile medicilor vor fi insuficiente. De aceea este necesar să ne verificăm periodic tensiunea arterială, valorile colesterolului şi glicemia și să-i promitem inimii noastre că vom mânca mai sănătos, că vom face mai multă mișcare, vom renunța la fumat, ne vom face controalele periodice și ne vom încuraja copiii să adopte un stil de viață sănătos, fiind noi înșine exemplu pentru ei. Controlul asupra principalilor factori de risc – tutunul, dieta nesănătoasă şi inactivitatea fizică poate duce la reducerea deceselor”, ne spune medicul cardiolog buzoian Nicoleta Sava.

 

În acest context, adoptarea unui stil de viață sănătos este cel mai frumos cadou pe care-l putem face inimii noastre, pentru că schimbarea obiceiurilor nocive cu obiceiuri sănătoase îmbunătățește calitatea vieții și reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare.

Astfel, prin activitatea fizică susținută – cel puțin 60 de minute/zi pentru copii și tineri și cel puțin 30 de minute/zi pentru adulți (alergare, plimbări cu bicicleta, rolele, skateboardul, mersul pe jos în ritm susținut, înotul, săritul corzii etc.); prin hidratarea corespunzătoare (2-2,5 l/zi); un somn bun pe timpul nopții (9-10 ore copiii și 7-8 ore adulții); o alimentație sănătoasă – baza piramidei alimentare reprezintă ceea ce trebuie făcut/consumat mai des, iar vârful piramidei, ceea ce trebuie consumat cât mai rar spre deloc. Baza piramidei începe cu activitatea fizică susținută, consumul de apă, urmate de consumul de cereale, legume și zarzavaturi, fructe proaspete, produse lactate, produse din carne slabă (de preferință albă: pasăre sau pește) și, în vârful piramidei, dulciurile; și muncă, dar și activități recreative care ajută la relaxare fizică și psihică îi oferim inimii noastre condițiile de a se menține sănătoasă.

 

CNAS reamintește, în celași context, că are în derulare un program național de tratare a bolilor cardiovasculare, inclusiv a celor grave, prin intervenții chirurgicale și prin implantare de dispozitive menite să normalizeze funcționarea inimii și circulația sângelui, program care s-a dezvoltat și s-a diversificat incluzând noi proceduri, în condițiile în care și bugetul alocat s-a triplat. „În prezent există 12 activităţi în cadrul Programului de Boli Cardiovasculare, adresate atât copiilor cât şi adulților, iar din anul 2018, la nivelul CNAS se derulează un contract cost-volum pentru afecțiunile cardiovasculare, cu un numar de 70.000 pacienți eligibili”, infomrază CNAS.

De asemenea, o paletă largă de medicamente destinate tratării bolilor cardiovasculare sunt pe toate sublistele de compensare, iar printre serviciile preventive pe care le efectuează medicii de familie se numără și cele de evaluare a riscurilor cardiovasculare la adulţi.

Pe lângă marcarea Zilei Naţionale a Inimii la 4 mai, România marchează, în fiecare an, Ziua Mondială a Inimii la 29 septembrie, iar în luna februarie, Fundaţia Română a Inimii în parteneriat cu Societatea Română de Cardiologie marchează Ziua Naţională a Prevenţiei Cardiovasculare.

 


Adaugati un comentariu


 

*