Dobânda cheie a BNR rămâne la minimul istoric de 1,25%
Ședința de politică monetară a băncii centrale este principalul eveniment al acestei săptămâni și al lunii. În cadrul acesteia, CA al BNR a decis să mențină dobânda cheie la minimul istoric de 1,25%, valoare stabilită la începutul anului cu scopul de a sprijini revenirea economică post-pandemie, şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an. De asemenea, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) rămâne la 1,75%.
Evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive, precum și politica fiscală şi absorbţia fondurilor europene generează incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei inflaţiei, atrage atenția guvernatorul BNR, care spune că perioada dobânzilor reduse se apropie de sfârșit. Mugur Isărescu a vorbit şi de un control mai serios al lichidităţilor de pe piaţa monetară, precum şi de presiunile inflaţioniste legate de evoluţia unor preţuri administrate, cum sunt cele ale gazelor.
Chiar dacă banca centrală a atras la începutul săptămânii 5,5 miliarde lei, la o dobândă de 1,25%, nivelul lichidității din piața monetară rămâne destul de ridicat.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut miercuri, de la 1,50 la 1,49%.
Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,64%.
Indicele ROBOR la 12 luni a coborât de la 1,76 la 1,75%.
Evoluția raportului leu/euro a fost stabilă, culoarul de tranzacționare de miercuri rezumându-se la 4,925 – 4,928 lei, ceea ce a făcut ca media monedei unice să urce de la 4,9265 la 4,9270 lei, reducând astfel și mai mult distanța față de maximul istoric de 4,9279 lei, atins în 20 aprilie. Tendința se datorează atât cererii importatorilor cât și înmulțirii ieșirilor de capital din piețele emergente, bani care se îndreaptă către plasamentele în dolari, în condițiile în care revenirea economică din Statele Unite este mai rapidă decât cea de zona euro.
O depreciere majoră a leului, în condițiile actuale, este însă greu de anticipat. Este posibil ca BNR să permită un nou salt, de 2 – 3 bani, așa cum a făcut la începutul anului. O creștere mai mare este improbabilă, având în vedere rezerva valutară consistentă a băncii centrale, care se va majora odată cu intrarea sumelor de la Uniunii Europene prin PNRR și prin noua emisiune de eurobonduri lansată de Ministerul Finanțelor, cu scadența la 9, respectiv la 20 de ani. Reamintim că la începutul lunii aprilie, MFP a atras 3,5 miliarde euro de pe piețele internaționale.
Fluctuațiile perechii euro/dolar s-au limitat, miercuri, la 1,1812 – 1,1,1834 dolari, după ce marți, euro a atins un minim al ultimelor trei luni, de 1,1807 dolari,
Cursul monedei americane a crescut de la 4,1619 – 4,1655 lei.
Aprecierea monedei elvețiene la 1,091 – 1,094 franci/euro a provocat creșterea mediei acesteia de la 4,5051 la 4,5138 lei.
Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,7620 la 5,7498 lei.
Prețul gramului de aur a coborât ușor de la 241,9480 la 241,8316 lei, în condițiile în care uncia a stagnat pe piețele specializate între 1.798 și 1.807 dolari.
În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,5036 la 4,5197 zloți/euro, iar a celei maghiare de la 353,54 la 354,33 forinți/euro.
Bitcoin a stagnat la valori înregistrate și marți, între 33.900 și 35.000 dolari, iar ether a revenit la 2.300 – 2.400 dolari.
*Analiză valutară zilnică (cuprinde date și informații disponibile până la ora 14:00) realizată de Radu GEORGESCU –DOMUS M&D
