Dolarul și francul elvețian ating recod după record

11 iulie 2022 | 0 comentarii |

Decizia BNR de a majora dobânda de politică monetară de la 3,75 la 4,75%, măsură care nu a fost anticipată de o mare parte a analiștilor, a marcat puternic piața monetară din România, deși nivelul este cel mai scăzut din regiune. În Ungaria, rata de referință a fost majorată recent la 7,75%, după ce forintul a înregistrat noi minime istorice față de euro, joi media fiind stablită la 412,97 unități/euro. În Cehia, nivelul dobânzii cheie este de 7%, iar în Polonia, de 6%.

La conferința de presă care a urmat ședinței de politică monetară, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că „mergem treptat, ţinem strâns lichiditatea, lucrăm cu toate instrumentele, vedem ce se întâmplă şi în stânga şi în dreapta, şi înainte şi înapoi, să vedem dacă am procedat bine, şi aşteptăm ca pe măsură ce inflaţia vine în jos şi noi ne ducem cu dobânda de politică monetară în sus, să ne întâlnim undeva. De aceea am sugerat 5%, probabil că am fost optimist”.

 

Decizia BNR s-a reflectat în piața monetară prin noi creșteri ale indicilor ROBOR.

La sfârșitul săptămânii, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut la 6,79%, valoare care a mai fost atinsă la sfârșitul lui august 2010.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,90 la 7%, nivel comparabil cu cel de la începutul lui ianuarie 2010.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,07 la 7,17%.

 

Creșterea inflației la nivel mondial, ca urmare a majorării prețurilor la materiile prime, a energiei dar și din cauza războiului din Ucraina, ar putea provoca intrarea economiei globale în  recesiune, cu riscul major al apariției stagflației. În aceste condiții piețele sunt mult mai prudente, iar aversiunea față de risc a înmulțit plasamentele în monedele considerate drept refugii, precum dolarul american, francul elvețian sau yenul japonez.

Cursul dolarului american a atins vineri un record de 4,8858 lei, iar cel al francului elvețian s-a apropiat de pragul de 5 lei, cu o medie de 4,9986 lei.

La rândul ei, lira sterlină a urcat la 5,8356 lei.

 

Cursul euro a încheiat intervalul la 4,9439 lei, în scădere față de ședința precedentă, într-o ședință în care cotațiile au scăzut, din nou, de anunțarea mediei, semn că BNR continuă să monitorizeze cu grijă leul, folosindu-l drept ancoră antiinflaționistă.

Euro s-a depreciat vineri până la 1,0072 dolari, pentru prima dată după sfârșitul lui 2002.

Cu toate acestea, moneda unică a închis pe piețele americane la 1,0187 dolari, pe fondul marcărilor rapide de profit, chiar dacă în Statele Unite au fost create în iunie 372.000 noi locuri de muncă, iar rata șomajului se situează la 3,6%.

Metalul galben s-a tranzacționat la finalul perioadei analizate între 1.735 și 1.749 dolari/uncie. Atingerea de către moneda americană a unui nou maxim istoric a ridicat prețul gramului de aur de la 271,8570 la 272,7980 lei.

 

Bitcoin a fluctuat în perioada analizată între 19.070 și 22.360 dolari, iar ether s-a mișcat în culoarul 1.040 – 1.270 dolari.

 

*Analiză valutară săptămânală (cuprinde perioada 4 – 8 iulie) realizată de Radu GEORGESCU –DOMUS M&D

 

 


Adaugati un comentariu


 

*