Dosarul „Colectiv”, o nouă amânare

În urma incendiului din Clubul Colectiv au murit 26 de persoane, dar ulterior, numărul victimelor a ajuns la 64, mulţi dintre răniţii internaţi piezându-și viața. Mulți alții suferă și acum și se chinuie din cauza secehelelor cu care au rămas în urma incendiului.

 

După aproape 6 ani și jumătate de la tragedia din Colectiv, pronunţarea instanței în dosarul Colectiv, care s-a încheiat pe 21 decembrie 2021, a fost amânată pentru a patra oară. Magistrații de la Curtea de Apel Bucureşti au hotărât astăzi că „amână termenul de deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii la data de 03 mai 2022. Pronunțată astăzi, 15 aprilie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia procurorului şi a părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”, se menționează în minuta Curții de Apel.

Și la ultimul termen, din 3 martie, pronunțarea a fost amânată.  Magistrații au invocat „complexitatea deosebită a cauzei” și au dat vina și pe avocați pentru amânările succesive. „Având în vedere complexitatea deosebită a cauzei, precum şi împrejurarea că avocaţii părţilor au continuat să depună concluzii scrise după termenul stabilit de instanţă în luna decembrie, ultimul set de concluzii scrise fiind depus în data de 28.02.2022, având în continuare nevoie de timp pentru deliberare şi redactarea hotărârii şi fiind, în continuare, în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 391 Cpp, în temeiul art.391 Cpp, amână termenul de deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii la data de 15 aprilie 2022”, spunea Curtea de Apel București în martie, când pronunțarea deciziei finale a fost amânată pentru 15 aprilie.

65 de tineri au murit atunci, iar mulți dintre răniții care au supraviețuit suferă și acum din cauza sechelelor cu care au rămas. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. 115 zile au trecut de la finalizarea procesului, iar Codul de procedură penală prevede că redactarea și pronunțarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor. Cu toate acestea, Curtea de Apel a decis că pronunțarea va avea loc pe 3 mai.

 

Eugen Iancu, unul dintre părinții rinerilor decedați în incendiul de la Colectiv, fondator al „Asociației Colectiv GTG 3010”, din care fac parte supravietuitori si rude ale tinerilor decedați în incendiul din 30 octombrie 2015, spune că se temea că va avea loc din nou o amânare, în condițiile în care de aproape un an nu se mai poate da decizia finală fără motivare, subliniind că autoritățile au eșuat în elucidarea acestui caz și în luarea de măsuri concrete pentru prevenirea repetării unei astfel de tragedii. „Sunt convins că vor fi reduse spre minim pedepsele pentru angajații statului. De ani buni, angajații statului nu pot fi găsăți vinovați. Sunt convins că nu se doreşte o condamnare a oamenilor statului. Statul nu vrea să plătească. Un astfel de caz ar putea crea un precedent, de aceea astfel de procese trenează”, punctează Eugen Iancu.

Mama unei tinere de 19 ani care și-a pierdut viața după incendiul de la Colectiv a izbucnit în lacrimi. „Vinovații vor petrece Paștele acasă, cu familia, iar noi, cei rămași fără copii, vom pune un tacâm în plus la masă, ca-n fiecare an”, a spus mama Ioanei Geambșu, cea de-a 56-a victimă a tragediei din 2015.

Eugen Iancu mai spune că, din păcate „din ce în ce mai mulți părinți ai victimelor din Colectiv se sting din viață înainte de a afla cine a fost de vină pentru moartea copiilor lor”, iar în același timp constată că „în acești aproape 7 ani nu s-a construit niciun spital, nicio secție medicală, nu s-a dat nicio lege pentru funcționarea spațiilor publice. Când o să înțelegem că spațiile neconforme trebuie închise? În România nu se face prevenție, doar ne rugăm la Dumnezeu să nu ni se întâmple”, întreabă, retoric, tatăl lui Alexandru Iancu (22 de ani), care a murit în spitalul „Sf. Ioan” din Capitală, la trei săptămâni după incendiul de la clubul Colectiv.

 

Procesul Colectiv ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată a propus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţi, ceea ce a dus la discuții aprinse între judecători, procurorul DNA şi avocaţii victimelor care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului și diminuarea pedepselor inculpaţilor. Cei doi judecători din complet nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel că s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat. Ulterior, s-a decis să se înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţi, între care şi Cristian Popescu-Piedone.

La ultimul termen, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, ca şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.

De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse „orientate spre maximumul prevăzut de lege” şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost „alterată” de corupţie, subliniind că „un cimitir” de oameni au ars.

 

În primă instanță, Tribunalul Bucureşti  a pronunțat, 16 decembrie 2019, primele condamnări în dosarul Colectiv. Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv; cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu la câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare; pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise la 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv, la 10 ani, iar Cristian Niţă, directorul firmei de artificii la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis ca şi pompierii de la ISU București, George Matei şi Antonina Radu, care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI să facă închisoare câte 9 ani şi 2 luni. Fostele angajate ale Primăriei, Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie și Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior au fost condamnate la 8, respectiv 7 ani de închisoare, iar Ramona Sandra Moţoc, referent superior la 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

 

Instanța a decis, de asemenea, ca persoanele condamnate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 42 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Cea mai mare sumă acordată a fost de 500.000 de euro, în câteva cazuri. Eugen Iancu, tatăl unui tânăr care a murit în incendiul de la Colectiv, a primit daune morale 250.000 euro şi 15.000 lei daune materiale. La ultimul termen, acesta a cerut daune în valoare de 40 de milioane de euro.

Andrei Găluţ, solistul trupei Goodbye to Gravity, singurul supravieţuitor din formaţie, a primit 400.000 euro daune morale şi 60.000 lei daune materiale. La ultimul termen de la tribunal, el a solicitat 8 milioane de euro.

Magistraţii de la Tribunalul Municipiului Bucureşti au mai stabilit ca cei care se fac vinovaţi de incendiul de la Colectiv să plătească şi cheltuielile de spitalizare ale persoanelor decedate, precum şi cele referitoare la persoanele vătămate în deflagraţie.