Dr. Roxana Cârnaru – despre mătreață, dermatita seboreică, psoriazis capilar și încărunțirea prematură (II)

Medicul dermatolog descrie factorii de risc și posibile legături ale acestor afecțiuni ale scalpului cu alte probleme de sănătate și explică ce se poate face pentru a preveni și a combate aceste probleme care pentru mulți oameni constituie o cauză de disconfort și de stress.

 

Un par sănătos și frumos semnalează, de obicei, că posesorul are o bună stare de sănătate, la fel cum orice schimbare a aspectului și sănătății părului constituie un semnal de alarmă, persoana fiind atenționată că trebuie să-și schimbe stilul de viață și să-și monitorizeze cu mai multă atenție starea generală de sănătate.

Podoaba capilară e strâns legată de imaginea de sine, în timp ce apariția mătreții sau a altor boli ale scalpului, pierderea părului și încărunțirea prematură sunt în strânsă legătură cu o anumită presiune resimțită de organism ca urmare a stresului, a poluării, a unei alimentații nesănătoase, a fumului de țigară, a consumului de alcool, a administrării unor medicamente, a utilizării unor produse cosmetice, a unor infecții ale organismului sau a unor boli.

Medicul dermatolog Roxana Cârnaru, specialist în cadrul Clinicii Laurus Medical Buzău, ne-a vorbit, într-un interviu precedent, despre semnalele și indiciile pe care ni le oferă părul și scalpul în legătură cu alte afecțiuni, despre metodele prin care putem preveni degradarea sănătății părului și remediile/ tratamentele care ne pot ajuta să ne păstrăm podoaba capilară. Astăzi, medicul dermatolog ne răspunde la câteva întrebări despre mătreață, dermatita seboreică, psoriazis capila și încărunțirea prematură și ne oferă sfaturi pertinente despre prevenirea și tratarea acestora.

 

Reporter SB: Mătreața este pentru mulți oameni un moriv de disconfort și stress. Ce este de fapt mătreața și care sunt factorii care favorizează apariția ei? Contribuie frecvența spălatului pe păr și produsele de îngrijire folosite la apariția ei? 

 

Dr. Roxana Cârnaru: Mătreața este semnul unei inflamații bacteriene a scalpului, un dezechilibru metabolico-hormonal care accelerează procesul de reînnoire celulară. Celulele moarte, acele scuame (cojițe) uscate și albe care apar pe pielea capului se acumulează și devin vizibile și neatrăgătoare, jenante estetic și frecvent regăsite pe gulerele hainelor sau pe umeri. Apariția mătreții este favorizată, în general, senzație de prurit (mâncărime) și disconfort.

În cazul multor persoane, mătreața debutează în adolescență, la pubertate, odată cu intrarea în acțiune a hormonilor sexuali, dar stresul, alimentația nesănătoasă, căldura excesivă, uscăciunea, praful, poluarea, fumul de țigară, unele medicamente și produsele cosmetice pot întreține mătreața.

Apariția mătreții nu este legată de cât de des spălăm părul sau de produsele folosite pentru întreținerea lui, așa cum cred mulți. Este, de fapt, o descuamare exagerată și difuză a pielii capului, cauzată de faptul că celulele pielii scalpului cresc și mor prea repede (ciclul lor de viață se reduce la 7-8 zile, de la 28 de zile, cât ar fi normal). Nu este clar de ce se întâmplă asta, dar s-a constatat că o ciupercă foarte comună, numită Malassezia, poate contribui la apariția mătreții, deși această ciupercă trăiește pe scalpul majorității adulților sănătoși, fără a le cauza probleme. 

 

Rep. SB: Care sunt motivele care trebuie să ne îngrijoreze la apariția mătreții? Ce corespondențe pot fi între mătreață și alte probleme medicale? Cum se poate preveni și combate?

 

Dr. R. C.: Există o teorie potrivit căreia sistemul imunitar al unei persoane cu mătreață poate reacționa exagerat la ciuperca Malassezia, iar un scalp uleios și gras determină condiții propice dezvoltării exagerate ale acesteia.

Mătreața se poate accentua atunci când o persoană este stresată sau bolnavă, dar și iernile reci și uscate pot declanșa aparitia mătreații sau o pot agrava.

O cauză comună a prezenței mătreții este dermatita seboreică sau seboreea. Unele persoane cu mătreață pot avea dermatită seboreică și în alte zone ale corpului, cum ar fi urechile, centrul feței și centrul pieptului.

Șampoanele seboreglatoare pot ajuta la dispariția scuamelor, iar uneori este nevoie de un tratament dermatologic potrivit pentru redobândirea aspectului normal al scalpului.

Atenție! Înainte de a folosi un produs antimatreață este necesară consultarea unui medic dermatolog, care stabilește despre ce tip de mătreață este vorba și dacă este nevoie de tratamente complementare.

Important de știut este și că, din păcate, nu există un tratament curativ, ci doar tratamente care amelioreaza perioada de agravare.

 

Rep. SB:  Ați amintit despre dermatita seboreică. Ce este aceasta, din ce cauză apare, cum se manifestă și cum se poate trata?  

 

Dr. R. C.: Dermatita seboreică este o dermatită cronică, recidivantă, care apare în zonele bogate în glande sebacee (scalp, față, trunchi superior și pliuri).

Cea mai ușoară și mai comună formă de dermatită seboreică a scalpului este mătreața, care se prezintă sub forma unor scuame difuze pe toată suprafața acestuia. Formele severe prezintă plăci inflamate, roșii, acoperite de cruste grăsoase, gălbui, pruriginoase.

Cauza apariției dermatitei seboreice este necunoscută, dar s-a observant o asociere a acesteia cu un fung din genul Malassezia care se dezvotă în condițiile prezenței unui mediu bogat uleios.

Dermatita seboreică se agravează odată cu stresul și în timpul lunilor reci și uscate de iarnă și tinde să se amelioreze în timpul lunilor de vară, probabil din cauza expunerii la soare.

Tratamentele disponibile, care se vor folosi doar la recomandarea unui medic dermatolog, nu vindecă dermatita seboreică, de aceea trebuie repetate și continuate intermitent pentru a preveni reapariția acesteia.

Prevalența dermatitei seboreice este crescută în rândul persoanelor cu infecție HIV, la care poate fi un semn de prezentare. De asemenea, pacienții cu parkinsonism prezintă frecvent seboree și dermatită seboreică, ce se ameliorează sub tratament antiparkinsonian.

 

Rep. SB:  Una dintre problemele scalpului de care se plâng tot mai mulți oameni în ultimul timp este psoriazisul capilar. Din ce cauză apare, care sunt metodele de îngrijire și tratament pentru această afecțiune? Ce semnale de alarmă ne transmite apariția acestei boli? 

 

Dr. R. C.: Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică a pielii, care poate prezenta o varietate de manifestări clinice, printre care și afectarea pielii scalpului. Poate apărea la orice vârstă, dar studiile existente menționează cea mai mare prevalență la persoanele de ambele sexe, cu vârste între 15 și 35 de ani. Leziunile sunt caracterizate prin zone roșiatice, bine delimitate, acoperite de scuame abundente, albe, care sângerează la îndepărtare.

Cu tot progresul tehnologic actual și cu noile descoperirii ale geneticii, nu se cunosc pe deplin cauzele psoriazisului. Există însă o mulțime de factori intrinseci și extrinseci asociați cu această afecțiune. Predispoziția genetică este considerată un factor cheie, iar factorii de mediu și comportamentali (alimentație, stil de viață, stress) pot juca de asemenea roluri importante în declanșarea leziunilor cutanate de la nivelul scalpului. Fumatul excesiv, consumul de alcool, obezitatea, diabetul zaharat, dislipidemiile și bolile cardiovasculare sunt frecvent întâlnite în rândul persoanelor cu psoriazis, de aceea este foarte importantă monitorizarea riguroasă a tratamentului acestora. Anumite medicamente și infecțiile sunt, de asemenea, factori declanșatori sau precipitanți ai psoriazisului.

Leziunile scalpului se asociază adesea cu leziuni psoriaziforme în alte zone ale corpului, precum coate, genunchi, zona lombară și unghii. Istoricul familial este adesea asociat în cazul persoanelor cu aceste tipuri de leziuni. Psoriazisul nu afectează organismul doar ca boală în sine, ci are și un puternic impact asupra psihicului, ducând de multe ori la anxietate sau depresie, de aceea este foarte important să se trateze îndepărtarea scuamelor sau inhibarea proliferării leziunilor.

Tratamentul leziunilor psoriaziforme este unul de specialitate, stabilit de medicul dermatolog, și constă în general în tratamente cu soluții anitinflamatoare, citoreductoare și șampoane keratolitice.

 

Rep. SB: Încărunțirea prematură este o altă problemă care afectează părul. Ce factorii care o cauzează? Există motive de îngrijorare din această cauză? Care ar fi acestea?  

 

Dr. R. C.: Încărunțirea prematură a părului este definită ca fiind albirea părului înainte de vârsta de 20 de ani la caucazieni și înainte de 30 de ani la populația afro-americană. Cauza exactă rămâne necunoscută, deși a fost asociată cu tulburări de îmbătrânire prematură, atopie și boli autoimune. Pacienții care prezintă această problemă trebuie evaluați pentru sindroame și boli de metabolism. Spre deosebire de piele, în care producția de pigment este continuă, melanogeneza părului este strâns asociată cu etapele ciclului părului, care este pigmentat activ în faza anagenă, este stopată în faza catagenă și absentă în timpul telogenului.

Până în prezent, cauza încărunțirii premature nu a fost identificată, dar s-au observat asocieri cu vitiligo, expunerea la soare (prin creșterea speciilor reactive de oxigen – stress oxidativ), deficiența de vitamina B12, cantitatea de hormoni tiroidieni scăzută, anumite medicamente (chimioterapie, antimalarice), fumatul, deficiențele de cupru și fier.

Părul cărunt este mai aspru, mai rigid și mai greu de gestionat decât părul mai închis la culoare. Este mai sensibil la rupere și mai predispus la daune UV, de aceea necesită o fotoprotecție sporită și este mai puțin probabil să păstreze culoarea artificială (vopseaua), din cauza modificărilor structurale ale fibrei părului. Rata de creștere și grosimea părului nepigmentat este semnificativ mai mare decât a părului închis la culoare.

Părul gri din barbă poate crește de până la patru ori mai repede decât părul pigmentat. La bărbați, încăruntirea apare mai întâi la tâmple și perciuni Se răspândește spre vertex (vârful capului) și la restul scalpului, zona occipitală fiind ultima afectată. La femei, albirea este observată pentru prima dată la baza scalpului.

Rata de progresie a încărunțirii este determinată de diverși factori, dar primordial genetici. La persoanele fără antecedente familiale de albire prematură se pot sugera investigații suplimentare, care implică vitamina B12 serică, acid folic și nivelurile tiroidiene a fi efectuate.

 

Rep. SB: În încheiere ar fi utile câteva sfaturi despre îngrijirea părului și scalpului, care ajută la menținerea sănătății acestora și a sănătății generale.

 

Dr. R. C.: Spălarea scalpului trebuie facută în funcție de necesitățile acestuia: mai des dacă este gras/uleios și mai rar dacă este uscat. Trebuie să îl spălăm mai des dacă lucrăm outdoor, dar nu zilnic, întrucât acesta poate deveni uscat prin pierdera uleiurilor naturale și se poate deteriora. Șampoanele nu trebuie să conțină sulfați sau parabeni. Părul colorat/vopsit necesită mai multă grijă și produse speciale de îngrijire, cum ar fi măști/balsmuri sau uleiuri de păr.

Părul trebuie uscat în totalitate după spălare. Se recomandă pieptănarea părului ud cu un pieptene cu dinții rari sau cu degetele și folosirea unui prosop pentru uscare. Uscătorul de păr se recomandă a fi folosit pe setarea de warm (cald) și nu de hot (fierbinte).

Stylingul trebuie să fie minim. Nu se recomandă perierea intensă a părului, întrucât va rupe vârfurile și va distruge cuticula. Este bine să evităm coafurile care se fixează bine sau care trag părul. De asemenea, prinderea părului trebuie să fie lejeră, iar cărarea să fie schimbată periodic. Tunderea părului trebuie facută cu regularitate pentru a-i oferi acestuia un aspect sănătos.

Dieta nutritivă pentru un păr sănătos este compusă din mâncare sănătoasă, bogată în vitamine, aminoacizi (proteine) și nutrienți. Aportul hidric trebuie să fie de cel puțin 8 pahare de apă pe zi (apa este cea mai bună alegere, dar se poate înlocui cu ceai, suc și alte lichide sănătoase).

Stresorii fizici și psihici pot cauza pierderea și degradarea părului. Se recomandă contracararea acestora cu obiceiuri care contribuie la creștera stării de bine (sport, lectură, pictură, muzică, etc.).

 

Mulțumim medicului dermatolog Roxana Cârnaru și Clinicii Laurus Medical Buzău pentru informațiile prețioase oferite și astăzi cititorilor noștri.