Dr. Sebastian Păle: Infarctul miocardic, o urgență medicală tot mai frecventă la tineri
Stilul de viață modern (fumat, junk food, stres, lipsa mișcării), combinat cu factori genetici, a dus la creșterea îngrijorătoare a numărului de infarcte la tineri, chiar la vârste sub 30 de ani, atrage atenția medicul cardiolog.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în lume, iar România se plasează pe locul 1 în Europa la mortalitatea prin afecțiuni cardiovasculare, deși multe dintre ele pot fi prevenite. În fiecare zi, 40 de români mor prin infarct miocardic, iar 2 din 3 adulți prezintă diferite afecțiuni cardiovasculare, aproape 60% din decesele înregistrate anual fiind cauzate de infarct. Atunci când una sau mai multe dintre arterele (artere coronare) care irigă inima cu sânge este blocată de un cheag, circulația spre inimă este blocată, iar porțiunea de mușchi alimentată de vasul respectiv are de suferit – apare ischemia miocardică, urmată de necroză. Acesta este infarctul miocardic (IM) sau infarctul de miocard acut (IMA), numit frecvent și atac de cord, o urgență medicală care atunci când se manifestă, trebuie tratată cu maximă seriozitate, pentru că prezintă risc letal.
Dr. Sebastian Păle, medic specialist cardiolog în cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău atrage atenția că infarctul este din ce în ce mai frecvent în rândul persoanelor tinere, inclusiv al celor sub 30 de ani, ca urmare a creșterii factorilor de risc pentru un astfel de eveniment cardiac major în rândul acestora – hipertensiune arterială, diabet, obezitate, stil de viață nesănătos, stres, consum de alcool în exces sau fumat. Printr-un interviu transmis de Biroul de presă al unității medicale, medicul cardiolog buzoian ne oferă informații esențiale despre infarctul de miocard și importanța informării populației cu privire la bolile cardiovasculare, prevenție, simptome, diagnostic și tratament.
Există o predispoziție genetică pentru afecțiunile cardiovasculare?
Dr. Sebastian Păle: Dacă ar fi să aleg un răspuns simplu, acesta ar fi DA, există o predispoziție genetică pentru afecțiunile cardiovasculare. Anumiți factori genetici pot crește riscul unei persoane de a dezvolta boli cardiovasculare, cum ar fi: istoricul familial de boli cardiace. Dacă rudele apropiate (părinți, frați) au avut infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC) sau alte afecțiuni cardiovasculare la vârste tinere, riscul este mai mare. Genele implicate în metabolismul lipidelor – mutații în anumite gene care sunt implicate în metabolismul lipidelor pot duce la ceea ce astăzi cunoaștem sub denumirea de hipercolesterolemie familială, o afecțiune care determină niveluri crescute de colesterol LDL („colesterolul rău”). Întâlnim adesea tulburări genetice ale tensiunii arteriale – unele forme de hipertensiune au o componentă ereditară, cu implicarea unor gene care influențează anumite procese în organism ce mentin valori crescute ale hipertensiunii arteriale. Există, de asemenea, factori genetici legați de coagulare, care pot crește riscul de tromboze, inclusiv cele care afectează vasele coronare sau cerebrale. Totuși, genetica nu este singurul factor: stilul de viață – fumatul, dieta nesănătoasă, sedentarismul, stresul, etc. – constituie o influență majoră și, în multe cazuri, un stil de viață sănătos poate compensa, parțial, predispoziția genetică.
Cine este predispus să sufere de un infarct de miocard?
Dr. Sebastian Păle: Într-o notă mai pesimistă se poate spune că toți putem fi predispuși să dezvoltăm infarct de miocard în timpul vieții noastre. Contează însă foarte mult cum ne raportăm la ceea ce numim factori de risc cardiovascular modificabil (care pot fi preveniți sau controlați), repectiv nemodificabili (nu pot fi influențați). Persoanele predispuse să sufere de infarct miocardic sunt cele care au unul sau mai mulți factori de risc cardiovascular, care pot fi grupați în FACTORI NEMODIFICABILI: vârsta – bărbați >45 ani, femei >55 ani; sexul – bărbații au risc mai mare; istoric familial de infarct precoce; predispoziție genetică (ex: colesterol crescut moștenit) și FACTORI MODIFICABILI: fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, stresul cronic.
De exemplu, profilul tipic al unei persoane cu risc crescut de infarct miocardic este bărbat, 50 ani, fumează zilnic, are hipertensiune și colesterol crescut, diabet zaharat tip 2, istoric familial de infarct, stres cronic și activitate fizică redusă. Dar, atenție, și femeile sau persoanele tinere pot face infarct, mai ales dacă au factori de risc multipli sau o boală ereditară (ex:hipercolesterolemie familială). În concluzie, riscul este maxim la persoanele cu factori multipli, dar poate fi redus semnificativ prin schimbarea stilului de viață.
Când poate apărea infarctul miocardic și care sunt semnele de recunoaștere?
Dr. Sebastian Păle: Infarctul miocardic poate apărea oricând, dar este mai frecvent în anumite condiții sau momente de risc crescut. Iată explicația, împreună cu semnele tipice și atipice. Infarctul poate apărea la efort fizic intens, mai ales dacă nu ești obișnuit cu el, în timpul stresului emoțional puternic (șoc, furie, anxietate), dimineața devreme – riscul e mai mare între orele 6:00–12:00, din cauza activării sistemului nervos simpatic (crește tensiunea și ritmul cardiac), dar și în repaus sau în somn, mai ales la diabetici sau persoane cu afectare coronariană severă, precum și după mese copioase, fumat sau expunere la frig. Toți acești factori pot declanșa vasospasm sau ruperea unei plăci de aterom, care necesită intervenție medicală de urgență. Este important de știut dacă profilul de risc cardiovascular al unei persoane este mare (pragul de suspiciune trebuind să fie cât mai scăzut).
Semnele infarctului miocardic se pot grupa în TIPICE – durere toracică intensă (presiune, arsură sau strângere în piept, ca „o gheară”), durerea iradiază spre brațul stâng, mandibulă, gât și spate, dispnee (senzație de lipsă de aer), transoirații reci, greață, vărsături, amețeală sau stare de leșin, paloare, anxietate intensă și ATIPICE (mai frecvente la femei, diabetici și vârstnici) – disconfort abdominal, greață, oboseală extremă, lipsă de aer fără durere toracică, confuzie sau slăbiciune generală.
Atenție! Dacă durerea toracică durează mai mult de 10-15 minute, nu se ameliorează în repaus sau reapare frecvent este neapărat necesară prezentarea într-un serviciu de urgență este mandatorie, de preferat prin apelarea unui serviciu specializat de asistență medicală mobilă, dacă gradul de suspiciune al unui infarct de miocard este foarte ridicat.
Ce facem în momentul în care recunoaștem aceste simptome?
Dr. Sebastian Păle: Dacă recunoști simptomele unui infarct miocardic, este esențial să acționezi rapid și corect, pentru că fiecare minut contează! Sună imediat la 112 și oferă informații cât mai exacte cu privire la simptomatologie, de exemplu: „Persoană cu durere toracică severă, posibil infarct”. Nu încerca să conduci singur mașina, către spital – ambulanța oferă tratament vital pe drum (oxigen, ECG, medicație). Așează persoana într-o poziție comodă, de preferat culcată sau semi-culcată, cu spatele sprijinit și evită efortul sau mersul. Monitorizează starea persoanei: Observă pulsul, respirația și starea de conștiență. Dacă își pierde cunoștința și nu mai respiră, începe resuscitarea cardio-respiratorie (CPR), dacă știi cum – compresii toracice eficiente care să coboare planul sternului cu 5-6 cm față de poziția anatomică si ventilație pulmonară (respirație gură la gură – folosind filtre speciale sau o batistă în cazul în care nu dispunem de asemenea filtre). Raportul între compresiile toracice și ventilația pulmonară este de 30:2 (compresii:respirații).
NU trebuie să aștepți „să treacă de la sine”, NU pune comprese reci/calde pe piept, NU administra medicamente pentru durere (ex: paracetamol, algocalmin), NU lăsa persoana singură.
În Concluzie: Acționează imediat! În infarct, fiecare minut de întârziere duce la moartea ireversibilă a mușchiului cardiac. Tratamentul rapid (în primele 1–2 ore) poate salva viața și reduce complicațiile grave.
Care sunt motivele pentru care tot mai mulți tineri fac infarct?
Dr. Sebastian Păle: Din păcate, tot mai mulți tineri fac infarct din cauza creșterii factorilor de risc cardiovasculari la vârste mici, combinați cu un stil de viață dezechilibrat. Dacă ar fi să enumar principalele motive pentru care tot mai mulți tineri suferă un infarct de miocard acestea s-ar grupa astfel:
1. Fumatul precoce și excesiv – Mulți tineri încep să fumeze încă din adolescență. Fumatul accelerează ateroscleroza și afectează pereții vaselor de sânge. Cu cât timpul de expunere la substanțele nocive din țigară este mai lung cu atât ateroscleroza și disfuncția vasului de sânge este mai precoce și duce la complicații de tipul infarctului de miocard
2. Alimentația nesănătoasă – Dieta bogată în grăsimi saturate, zahăr și alimente procesate duce la obezitate, colesterol crescut și inflamație vasculară. Astfel, se creează scenariul care predispune la apariția bolilor cardiovasculare.
3. Sedentarismul și lipsa mișcării – Trăim în era în care populația tânără petrece multe ore pe zi la calculator sau pe telefon, fără să mai participle la activități fizice regulate. Lipsa activității fizice favorizează creșterea tensiunii arteriale și a greutății, factori de risc pentru apariția infarctului miocardic
4. Stresul cronic și epuizarea psihică – Stresul școlar, profesional, social sau digital (rețele sociale) contribuie la dezechilibru hormonal, tensiune crescută și tulburări de somn. O serie de hormoni, precum cortizolul (hormonul stresului), mențin o stare inflamatorie ridicată în organism și afectează metabolismului lipidic, glucidic, tensiunea arterială, etc. și contribuie la creșterea riscului cardio și cerebrovascular.
5. Abuzul de substanțe – Drogurile (cocaina, amfetamine, canabis etc.) pot produce vasospasm coronarian și infarct de miocard chiar și în cazul vaselor normale, iar consumul excesiv de alcool și energizante suprasolicită inima.
6. Factori genetici – Unii tineri au boli ereditare (ex: hipercolesterolemie familială) care nu dau simptome la început, dar cresc mult riscul de infarct precoce.
7. Diabetul zaharat de tip 2 cu debut la vârstă tânără – Apare tot mai des la adolescenți din cauza obezității și sedentarismului. Este un factor de risc cardiovascular major, chiar în forme „ușoare”.
Concluzia este că infarctul nu mai este o boală doar a vârstnicilor. Stilul de viață modern (fumat, junk food, stres, lipsa mișcării) combinat cu factori genetici a dus la creșterea alarmantă a infarctelor la tineri, chiar sub 30 de ani.
Cum prevenim infarctul?
Dr. Sebastian Păle: Cea mai importantă masură de ajutor în infarctul de miocard este să îl prevenim! În opinia mea, infarctul poate fi prevenit prin participarea activă a tuturor verigilor care alcătuiesc lanțul prevenției. Din păcate, deși suntem în anul 2025, în țara noastră nu facem suficientă prevenție. Cred că vina este împărțită între un sistem sufocat de numărul de cazuri raportat la numărul de personal medical și populație, care pare că dezvoltă o mentalitate de genul „atât timp cât nu mă doare înseamnă că nu am nimic”, astfel că pare mai degrabă că pierdem terenul prevenției. Componentele active ale acestui lanț, în opinia mea, sunt reprezentate în primul rând de pacient (el reprezintă veriga principala, actorul principal), dar ca orice actor, acesta are nevoie de un scenariu, de o scenă, de un regizor – componente reprezentate de programe naționale, de implicarea activă a medicilor, a entităților de conducere, a unor terți care să promoveze un stil de viată sănatos, cu exemple și programe concrete, care să trimită pacientul să facă prevenție, nu doar prin spoturi publicitare („aveți grijă câte lichide beți” sau „zahărul nu este bun”).
Mergeți la medicul de familie – evaluare periodică și analize uzuale. Mergeți la medicul cardiolog – pentru un diagnostic precis, dacă apar modificări la vizitele uzuale efectuate la medicul de familie. Faceți mișcare de intensitate moderată – cel puțin 30 de minute în fiecare zi de mers în pas alert, pe bicicletă, înot. Renunțați la fumat și alcool, măsurați-vă tensiunea arterială periodic, mergeți la un nutriționist pentru un regim alimentar echilibrat.
Concluzia: nu trebuie să ne doară inima ca să ajungem să facem o evaluare medicală; atunci când doare e posibil să fie deja prea târziu!
Diagnostic și tratament
Dr. Sebastian Păle: Tratamentul și recuperarea după un infarct miocardic sunt esențiale pentru salvarea vieții, prevenirea complicațiilor și evitarea unui nou infarct. Ele includ intervenții de urgență, tratament medicamentos, schimbarea stilului de viață și recuperare medicală supravegheată, care pot fi sumarizate astfel:
Tratamentul de urgență (în primele ore), având ca obiectiv principal redeschiderea arterei blocate care a provocat infarctul, presupune:
Intervenții principale: Angioplastie coronariană cu stent (procedura preferată) – se introduce un cateter în inimă pentru a deschide artera blocată și a plasa un stent.
Terapie trombolitică (dizolvarea cheagului cu medicamente), dacă angioplastia nu e disponibilă imediat.
Tratamentul medicamentos pe termen lung – rolul acestor medicamente este de a preveni apariția unui nou infarct de miocard si de a controla o parte din factorii de risc cardiovascular care au dus la evenimentul acut. Aceste clase medicamentoase sunt reprezentate de antiagregante plachetare (aspirina, clopidogrel, ticagrelor), betablocante (metoprolol, bisoprolol, nebivolol), statine (atorvastatina, rosuvastatina), inhibitori ai enzimei de conversie/ sartani (ramipril, perindopril, olmesartan, candesartan), nitrați, anticoagulante în cazuri selecționate, etc.
Recuperare cardiacă și monitorizare
Dr. Sebastian Păle: Schimbarea stilului de viață (prevenție secundară) este esențială pentru a preveni un nou infarct. Renunțarea completă la fumat, dieta cardioprotectoare (bogată în legume, fructe, pește, ulei de măsline; săracă în grăsimi animale, sare și zahăr), exercițiu fizic regulat (recomandat de medic, progresiv), controlul greutății, reducerea stresului psihic, controlul tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului sunt necesare.
Recuperarea cardiacă (program supravegheat) începe la câteva zile după infarct și continuă timp de luni bune. Este nevoie de exerciții fizice controlate (de obicei în spital sau clinică specializată), evaluare psihologică (anxietate, depresie sunt frecvente după infarct), educație medicală despre boala cardiacă, reevaluări periodice (ECG, analize, test de efort).
Monitorizarea pe termen lung presupune vizite regulate la cardiolog, adaptarea tratamentului în funcție de evoluție, ecocardiografie periodică pentru evaluarea funcției inimii.
În concluzie, tratamentul infarctului miocardic nu se oprește în spital. Este un proces continuu care implică: intervenție rapidă, tratament medicamentos riguros, schimbarea stilului de viață, participare la recuperare cardiacă. Cu aceste măsuri, șansele de supraviețuire și calitatea vieții pot fi excelente.
Pacienți cu infarct la SJU Buzău
Dr. Sebastian Păle: Din aproximativ 1.400 de pacienți externați din secția Cardiologie în anul 2024, aproximativ 600 s-au prezentat cu semne și simptome de sindrom coronarian acut. La aproximativ 70% dintre aceștia s-a confirmat diagnosticul de infarct miocardic acut, iar ceilalți au fost diagnosticați cu angină instabilă – cunoscută în termeni populari ca „preinfarct”. Spitalul Județean de Urgență Buzău dispune de un angiograf – destinat procedurilor de angioplastie coronariană – despre care vorbeam la tratamentul acut al infarctului de miocard, dar căruia, din păcate, îi lipsește o componentă foarte importantă – resursa umană. Sper ca de anul viitor, lucrurile să se amelioreze din acest punct de vedere. Între timp, am reușit să tratăm o parte din cazuri la Buzău, cu ajutorul unui coleg medic cardiolog primar – cu competență în cardiologie interventională, care ne ajută, iar cazurile acute sunt redirecționate către colegii din spitale de urgență din București – în cadrul programului național de infarct, cărora le mulțumesc pentru ajutorul acordat!
În plus, trebuie știut că, din păcate, conform programului național de infarct miocardic, NU toate cazurile de infarct miocardic care se prezintă la UPU se pretează pentru transfer la București sau în alte centre. De exemplu, un caz de infarct miocardic cu prezentare tardivă (mai mult de 12 ore de la debutul durerii/simptomelor), care la momentul prezentării în UPU prezintă pe electrocardiogramă semne ale constituirii infarctului (simptomatologia se stabilizează, analizele de sânge sunt în ameliorare) nu se mai pretează pentru un transfer cu viză acută, deoarece acel teritoriu de miocard care primea sânge de la vasul blocat intră într-un proces de necroză (moarte celulară) ireversibil, iar redeschiderea vasului poate face mai mult rău decât bine. Excepție de la acestă regulă fac cazurile în care simptomatologia se agravează sau apar modificări noi pe electrocardiogramă sau în profilul analizelor – aici revin și subliniez importanța practicării prevenției, dar și a prezentării urgente la spital, atunci când simpotmatologia îndeplinește criteriile unei dureri de origine cardiacă.
Așadar, nu trebuie uitat că patologia cardiacă este una vastă și este principalul motiv de deces la nivel mondial, că infarctul de miocard are o contribuție majoră în acest tablou, iar prevenția primară susținută intră atât în atribuțiile medicului cât și ale pacientului. Nu ignorați semnele și simpomele unui infarct miocardic! Dacă inima doare, înseamnă că deja e prea târziu pentru prevenție! Acționează din timp!
