Este Ziua Internațională a Medicului. La mulți ani cu sănătate!
Începând cu anul 1984, pe 1 octombrie, în România se sărbătorește Ziua Internațională a Medicului, a cărui obiectivul principal este cooperarea și colaborarea activă a medicilor din întreaga lume. La nivel mondial, această zi este celebrată în prima zi de luni din octombrie, dar România își celebrează medicii chiar în prima zi a lunii.
Ideea celebrării unei Zile Internaționale a Medicului aparține Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și organizației Medici Fără Frontiere. Multe țări din lume s-au alăturat inițiativei, deși multe state își au propria lor zi în care onorează activitatea medicilor. Probabil nu întâmplător, Ziua Medicului a fost stabilită la doar câteva zile distanță de Ziua Farmacistului, celebrată pe 25 septembrie, profesioniștii din cele două domenii ale sistemului medical având un rol esențial în îngrijirea sănătății omului, mai ales în perioada pandemiei, când vedem cu toții cât de importantă este activitatea „eroilor din linia întâi“.
Dacă medicul medieval și renascentist era un erudit, bun cunoscător atât al textelor clasice, cât și al astrologiei și alchimiei, medicul modern trebuie să fie aproape savant, să aplice știința actuală și să identifice permanent căi și mijloace în lupta cu boala și cu condițiile de mediu natural și social. În acest context, sănătatea devine tot mai prețioasă, iar noi toți avem datoria să-i respectăm și să-i prețuim pe slujitorii lui Hipocrate și sfaturile lor.
Profesia de medic este una dintre cele mai vechi de pe pământ. Desigur, la început, vindecătorii din Arsenal erau plantele medicinale și anumite ritualuri prin care se tratau doar răni ușoare, iar vindecarea era considerată mai degrabă mistică, de aceea vracii și șamanii erau respectați și chiar venerați de întreaga comunitate.
Cu timpul, medicina a devenit știință. Cel mai cunoscut medic al antichității este Hipocrate, considerat părintele medicinii. El a fost primul care şi-a dat seama că fiecare boală are propriile ei cauze şi primul care a încercat să identifice întâi boala (adică să ofere un diagnostic), apoi să caute un leac pentru boala în cauză. Și tot el este autorul „Jurământului” profesional – un cod al tuturor medicilor din lume, din toate timpurile. Chiar și astăzi, la primirea diplomei, doctorii rostesc jurământul hipocratic.
După el au lăsat amprente în medicină Avicenna, Asclepia, Paracelsus, Eustace, Galen, Vesalius, Jenner, ale căror realizări științifice au contribuit la promovarea științei medicale li au stat la baza descoperirilor următoare.
Secolul al XIX-lea a adus numeroase descoperiri în medicină: a apărut anestezia – o adevărată binecuvântare pentru pacienții operați, oamenii au învățat să depășească boli precum tuberculoza, holera, variola și antraxul, iar toate acestea au cindus la creșterea semnificativă a speranței de viață a omenirii.
Medicii moderni au folosit cunoștințele științifice ale predecesorilor lor și le-au îmbogățit continuu, iar la ora actuală se vorbește despre medicină bazată pe dovezi și despre robotică medicală, dar multe boli nu au încă tratament și așteaptă să fie făcute noi descoperiri. Profesia de medic rămâne în continuare una foarte dificilă, dar în același timp prestigioasă, deoarece oamenii își pun viețile în mâinile doctorului care, nu numai că trebuie să-și cunoască bine profesia, ci este necesar să aibă și calități umane precum conștientizarea, sociabilitatea, empatia, stabilitatea emoțională și, cel mai important, să-și asume responsabilitatea pentru procedura medicală angajată.
În luna noiembrie a anului trecut, Adunarea Mondială a Sănătății, organismul decizional al OMS, a declarat în unanimitate anul 2021 drept Anul Internațional al Lucrătorilor din Domeniul Sănătății și Îngrijirii. Decizia a venit în semn de recunoaștere și apreciere a eforturilor uneori supraomenești pe care personalul sanitar le-a depus în special pentru combaterea pandemiei de COVID-19, care acum se află în plin val 4, mai agresiv decât valurile anterioare. Decesele provocate de răspândirea SARS-CoV-2 se apropie de 5 milioane la nivel mondial, din care aproape 40.000 în România.
Sistemele sanitare din întreaga lume sunt suprasolicitate și fac față cu greu numărului mare de bolnavi care necesită internare și mai ales numărului mare de pacienți aflați în stare gravă, care necesită îngrijire în Terapie Intensivă.
În 2021, OMS atrage atenția asupra necesității stringente de a construi o lume mai echitabilă din perspectiva accesibilității la serviciile de sănătate și mai sănătoasă în ansamblul ei, subliniind că toată lumea are dreptul la sănătate, iar urmărirea respectării acestui drept este un demers care trebuie susținut fără întrerupere. După cum a evidențiat și pandemia de COVID-19, unii oameni sunt capabili să ducă o viață mai sănătoasă și au un acces mai bun la serviciile de sănătate decât alții – în mare, datorită condițiilor în care se nasc, cresc, trăiesc, muncesc și îmbătrânesc. Peste tot în lume există oameni care au acces redus sau deloc la medii sigure, apă și aer curat, securitate alimentară și servicii de sănătate, care duc la suferințe inutile, boli evitabile și moarte prematură. COVID-19 a lovit greu toate țările, dar impactul a fost cel mai dur asupra comunităților deja vulnerabile, care sunt mai expuse la boală, mai puțin susceptibile de a avea acces la servicii de îngrijire a sănătății de calitate și mai predispuse la a experimenta consecințe adverse ca rezultat al măsurilor puse în aplicare pentru a combate pandemia.
La aproape doi ani de la debutul pandemiei de COVID-19, medicilor li se cer şi mai multe eforturi, şi mai multe ore petrecute în îngrijirea pacienţilor, deși numărul lor este insuficient, spitalele sunt suprasolicitate, iar celelalte boli nu stau pe loc până va trece coronavirusul. Profesioniștii din domeniul sănătății continuă să fie însă la datorie și în aceste vremuri dificile, riscându-și viața fie în instituțiile de îngrijire primară și secundară sau în unitățile dedicate îngrijirii COVID. Momentele dificile prin care trecem cu toții din cauza COVID-19 ne-au amintit încă o dată de contribuțiile și sacrificiile aduse zilnic de medici și personalul medical din întreaga lume, care au continuat să-și facă datoria față de bolnavi cu devotament, chiar dacă mulți dintre ei chiar și-au pierdut membri ai familiei apropiate din cauza virusului și unii au plătit chiar cu viața lor „întâlnirea” cu temutul virus.
Aproape 64.000 de medici au grijă de sănătatea românilor, fiecăruia revenindu-i sarcina să îngrijească de peste 300 locuitori, în timp ce media europeană este de 260 de locuitori/medic, în Uniunea Europeană fiind aproximativ 1,7 milioane de doctori. Aproximativ o cincime dintre ei sunt medici de familie, iar aproape două treimi își desfășoară activitatea în mediul urban, mediul rural fiind din ce în ce mai deficitar. Asistența medicală ambulatorie de specialitate din țara noastră este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., situate, în majoritate, în mediul urban.
În contextul Zilei Internaţionale a Medicului, reprezentanţii Colegiului Medicilor din România trag un nou semnal de alarmă cu privire la importanţa dezvoltării politicilor de sănătate, prin care să se crească numărul de medici, având în vedere atât contextul epidemiologic actual, cât şi situaţia în comparaţie cu nivelul european, dar și identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă a medicilor, pentru a avea suficient timp pentru îngrijirea bolnavilor și realizarea corectă a măsurilor de igienă şi protecţie.
Această zi este o bună ocazie pentru noi toți să le mulțumim medicilor pentru serviciile lor, mai ales în actualul context pandemic, când peisajul medical este atât de complex, iar medicii au sarcina uriașă de a diagnostica și trata pacienții pentru a-i menține în stare de sănătate și, uneori, pentru a le salva viața. Profesia de medic va fi întotdeauna foarte importantă, populară și umană.
Ziua Internațională a Medicului celebrează, deopotrivă, progresul în medicină, așa că merită amintite câteva nume ale celor care și-au dedicat cel puțin trei sferturi din viață învățării și cercetării, iar prin descoperirile lor ne-au făcut nouă viața mai bună, diind „îngeri păzitori“, aici, pe Pământ.
Pentru că la 1 octombrie este și Ziua Internațională a persoanelor vârstnice, este un bun prilej pentru ca medicii să-și sărbătorească, în același timp, seniorii și înaintașii care și-au dedicat viața îngrijirii și salvării vieților oamenilor.
Cu prilejul Zilei Internaționale a Medicului, noi ne manifestăm recunoștința și le mulțumim pentru eroismul de care dau dovadă în lupta cu boala, mai ales în această perioadă, atât de complicată pentru sistemul medical. Le dorim să fie sănătoși și să-și găsească permanent resursele fizice și psihice pentru a progresa în carieră și a fi fericiți în viața personală!
Și pentru că începe un an universitar, le urăm și viitorilor medici și profesorilor care îi îndrumă, multă sănătate, succes și putere de muncă.
La mulți ani cu sănătate, tuturor!
