Euro a continuat să scadă, dolarul și francul elvețian s-au întărit

Leul s-a apreciat, joi, față de euro, chiar dacă la nivel regional se observă o evoluție descendentă a monedelor. Moneda națională a pierdut însă teren față de dolar și francul elvețian.

Voci din piața valutară pun aprecierea leului pe seama faptului că BNR vinde valută din rezerva Ministerului de Finanţe (buffer), în condițiile în care acesta nu mai reușește să acopere golurile din buget prin împrumuturi de la băncile comerciale.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a recunoscut ieri, că instituţia pe care o conduce a intervenit pentru a susţine leul, în a doua parte a lunii ianuarie, când moneda națională s-a depreciat mai ales în faţa euro până la nivelul istoric de peste 4,76 lei, deprecieri fiind şi faţă de dolar şi francul elveţian. „Nu am avut momente uşoare. Recunosc. Nu pot să neg că nu am intervenit, pentru că este prea evident”, a afirmat guvernatorul BNR după şedinţa de politică monetară, reamintind că după 2006, leul este total convertibil, însă „un asemenea avantaj” nu se obține „pe ochi frumoși” .

 

Cursul euro a scăzut joi, de la 4,7427 la 4,7391 lei, într-o ședință în care cotațiile fluctuau între 4,76 și 4,742 lei. Tranzacțiile de la ora 14:00 se realizau în jurul valorii de 4,739 lei.

Media dolarului american a crescut de la 4,1547 la 4,1819 lei, în timp ce cotațiile din piața locală au fluctuat între 4,167 și 4,186 lei.

Moneda elvețiană se tranzacționa pe piețele internaționale la 1,135 – 1,14 franci/euro, iar media a urcat de la 4,1626 la 4,1719 lei.

Presiunea pe moneda națională se va menține, având în vedere că se așteaptă o încetinire a economiei, așa cum a subliniat și guvernatorul Mugur Isărescu, care a apreciat că urmează o perioadă de incertitudini și de riscuri economice externe și interne. Conform prognozei de iarnă a Comisiei Europene se estimează o creştere a PIB, în acest an, de 3,8%.

Reamintim, că PSD-ALDE a fundamentat bugetul pentru acest an pe un avans al PIB de 5,5%, dar analiștii financiari și Banca Centrală pun la îndoială politica fiscală și de venituri a guvernului.

 

Consiliul de Administrație (CA) al BNR a hotărât ieri, în a doua şedinţă de politică monetară din acest an, să menţină dobânda sa de politică monetară la 2,5%, nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an şi al ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,50 la sută pe an. De asemenea, CA al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Decizia nu a avut efecte semnificative în piața monetară. Indicele ROBOR la trei luni, utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a scăzut ușor, de la 3,11 la 3,1%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 3,31 la 3,30%.

Indicele ROBOR la nouă luni, calculat în funcție de rata dobânzii plătită la creditele atrase de către băncile comerciale de la alte bănci, a stagnat la 3,43%, iar cel la 12 luni a urcat de la 3,50 la 3,51%.

 

Monedele din regiune se depreciau față de euro. Cea poloneză se tranzacționa în culoarul 4,293 – 4,305 zloți, iar cea maghiară fluctua între 318,4 și 319,8 forinți.

Euro a continuat să se deprecieze și fluctua pe piețele internaționale între 1,1324 și 1,1376 dolari.

Evoluția monedei unice s-a datorat încetinirii cu -0,4% a producției industriale din Germania, dar și intrării în recesiune tehnică a Italiei. Pe de altă parte, Banca Angliei a decis să păstreze dobânda sa de referinţă la 0,75%, prognozand o creștere de 1,1% a economiei Regatului Unit după Brexit, față de cea de 1,7% pe care a anunţat-o în urmă cu trei luni.

 

Indicele bitcoin calculat de Bloomberg se plasa ieri la prânz la circa 3.370 dolari, față de 3.366 dolari, miercuri seară.

 

*Analiza zilnică valutară & futures (cuprinde date și informații disponibile până la ora 14:00), realizată de Radu GEORGESCU – DOMUS M&D