Euro forțează pragul de 4,95 lei

Cursul euro a fluctuat săptămâna trecută în culoarul 4,9444 – 4,9482 lei, în condițiile în care volatilitatea a fost redusă și nu s-au observat „reglaje” din partea băncii centrale. Presiunea asupra leului va continua și în perioada următoare, chiar și în cazul în care criza politică va avea un final pozitiv.

Evoluția se datorează creșterii constante a deficitului comercial și a celui de cont curent, peste care se suprapune majorarea inflației. Datele prezentate de BNR, indică o creștere de 9,057 miliarde euro a deficitului de cont curent al balanţei de plăţi în primul semestru din 2021, față de 5,350 miliarde euro, în perioada similară a anului trecut.

Ultimul sondaj publicat de CFA România a anticipat, pentru finalul anului, o valoare medie a euro de 4,9829 lei, iar pentru jumătatea lui 2022, valoarea medie a euro a fost prognozată la 5,0445 lei.

Încetinirea ritmului de creștere a inflației din Statele Unite la 5,3% în august, față de 5,4% în iulie, precum și creșterea vânzărilor cu amănuntul cu 0,7% în cursul lunii trecute, au avut ca efect deprecierea monedei europene, de la un maxim al perioadei analizate de 1,1833 dolari, la 1,1724 dolari, cotația la care s-au închis piețele americane, la finalul săptămânii.

În piața locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,1843 și 4,2041 lei, iar cel de la sfârșitul intervalului a fost stabilit la 4,1999 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat vineri la 1,09 – 1,094 franci/euro, zi în care cursul a coborât la 4,5309 lei, minim al ultimelor două luni.

Cursul lirei sterline a crescut până la 5,8091 lei, maxim al ultimei luni, dar a scăzut la finalul perioadei la 5,7880 lei. Evoluția s-a datorat scăderii în august a vânzărilor cu amănuntul, ceea ce nu ar permite Băncii Angliei să mărească dobânda de referinţă în prima parte a anului viitor.

Prețul gramului de aur a coborât de la 242,4488 la 238,6026 lei, urmare a scăderii precipitate a unciei pe piețele specializate la 1.749 – 1.767 dolari, urmare a înmulțirii plasamentelor în moneda americană.

BNR rămâne principalul debitor al băncilor comerciale și continuă să sterilizeze excedentul de lei, cu scopul de a face moneda națională mai scumpă, mișcare în linie cu politica sa de „control strict al lichidității de pe piața monetară”. La începutul săptămânii trecute, banca centrală a atras de la băncile comerciale 4,43 miliarde lei, la o dobândă de 1,25% egală cu cea de politică monetară, pentru o scadență de 7 zile.

Reducerea lichidității a avut ca efect creșterea indicilor ROBOR la valori care se mai înregistrau în urmă cu cinci luni. 

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,61%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,74%, iar ROBOR la 12 luni, la 1,84%.

Cotațiile bitcoin au crescut, ca de obocei, la sfârșitul săptămânii, când investitorii profesioniști nu sunt prezenți în piață. Criptomoneda s-a apropiat sâmbătă de 49.000 dolari, după scăderea de la începutul perioadei la circa 43.500 dolari, pentru ca duminică dimineață să fluctueze între 47.600 și 48.400 dolari.

Ether a crescut vineri aproape de 3.700 dolari, iar duminică dimineață se mișca între 3.380 și 3.440 dolari.