Euro, la un pas de 4,7 lei
De la inceputul anului, leul s-a angajat pe o pantă descendentă față de euro, aproape zilnic fiind atinse noi maxime istorice.
Ultima săptămână a debutat cu un curs de 4,6771 lei, în ușoară scădere față de ședința precedentă. Au urmat patru creșteri consecutive, la sfârșitul intervalului media euro atingând un maxim de 4,6975 lei.
Tranzacțiile din piața locală s-au realizat în ședința de vineri în culoarul 4,691 – 4,699 lei, maxim atins în ultima parte a zilei. Presiunea pe moneda națională s-a menținut și pe piețele internaționale, unde euro a urcat până la 4,709 lei.
Scăderea accelerată a leului se datorează, în principal, incertitudinilor care planează asupra codului fiscal, care a fost bulversat la sfârșitul anului trecut de „trăsnaia” inventată de PSD-ALDE. Băncile românești, prin liderii lor, au adoptat o poziție fără precedent și avertizat guvernul că ordonanţa 114, care introduce taxa bancară, va aduce criza economică în România şi va determina scăderea investiţiilor şi a încrederii investitorilor. Conform unei analize a BNR, această taxă va înghiți o bună parte din profitul sistemului bancar şi va duce mai mult de jumătate din bănci pe pierdere.
La aceasta se adaugă majorarea cererii comerciale de valută, folosită pentru achitarea importurilor masive făcute pentru sărbătorile de iarnă. Nu trebuie neglijate dezechilibrele macroeconomice interne și nici volatilitatea care caracterizează pieţele financiare internaţionale.
La rândul său, dolarul americana a avut o tendință de apreciere. Cursul acestuia a urcat de la 4,0802 la 4,1192 lei, la sfârșitul perioadei analizate, când cotațiile din piață au fluctuat între 4,115 – 4,146 lei.
Moneda elvețiană a fluctuat pe piețele internaționale în culoarul 1,125 – 1,134 franci/euro, iar mediaa scăzut de la 4,1555 la 4,1441.
După câteva săptămâni de scădere, timp în care au ajus la valori care se înregistrau la jumătatea anului trecut, dobânzile interbancare au reînceput să crească. Ieri, senatorul ALDE Daniel Zamfir a acuzat băncilă că manipuleză ROBOR-ul şi conducerea BNR că ştie de acest lucru şi nu face nimic, chemându-i pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, şi pe Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, să dea explicaţii la Comisia economică din Senat, pe 29 ianuarie. De cealaltă parte, BNR susține că acesta nu înțelege cum funcționează piața și aruncă în spațiul public un șir de confuzii și neclarități.
Indicele ROBOR la trei luni, utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a crescut la sfârșitul săptămânii trecute de la 2,9 la 2,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,20 la 3,22%.
Indicele ROBOR la nouă luni, calculat în funcție de rata dobânzii plătită la creditele atrase de către băncile comerciale de la alte bănci, a stagnat la 3,34%, iar cel la 12 luni a urcat de la 3,44 la 3,45%.
Perechea euro/dolar și-a conturat o tendință descendentă în condițiile în care există posibilitatea unui Brexit fără un acord între Regatul Unit și Uniunea Europeană, după ce Parlamentul de la Londra a respins tratatul negociat de Theresa May.
La sfârșitul perioadei, euro a fluctuat între 1,1352 și 1,1412 dolari, piețele americane închizându-se la 1,1371 dolari.
Bitcoin nu a mai reuști să revină peste pragul de 4.000 dolari, de care s-a despărțit în urmă cu două săptămâni. La sfârșitul perioadei, indicele bitcoin calculat de Bloomberg se situa la 3.600 dolari.
*Analiza săptămânală valutară & futures (cuprinde perioada 14 – 18 ianuarie), realizată de Radu GEORGESCU – DOMUS M&D
