EXCLUSIV: Medicul Marius Anastasiu impune Buzăul pe harta elitei medicale mondiale

Lucrările științifice prezentate de medicul buzoian la trei congrese internaționale recente din România, Italia și California au generat dezbateri ample, iar unul dintre demersurile sale științifice se va concretiza într-un trial randomizat ale carui rezultate finale vor fi publicate in 2021.

 

Buzoienii îl cunosc cu siguranță pe medicul chirurg Marius Anastasiu. Unii l-au preferat când au avut nevoie de o intervenție chirurgicală mai complicată sau mai comună, știind că are cea mai mare notorietate. Alții au ajuns la el din întâmplare sau după ce le-a fost recomandat de unul dintre cei care și-au găsit, cu ajutorul mâinilor și bisturiului său, vindecarea în care nu mai sperau.

Am scris de multe ori despre medicul și omul Marius Anastasiu. L-am cunoscut după ce a realizat, la Buzău, prima intervenție chirurgicală laparoscopică, pe vremea când astfel de operații se mai făceau doar în vreo trei spitale din țară.

Au urmat multe premiere chirurgicale naționale și chiar internaționale pe care le-a realizat și despre care a avut bunăvoința și rabdarea să vorbească, pe înțelesul cititorului obișnuit.

Am scris și despre câteva dintre cele peste 70 de participări ale sale cu lucrări științifice la congrese, conferințe și simpozioane naționale și internaționale de specialitate și despre recunoașterile științifice și aprecierile pe care le-a primit mai ales în străinătate (Franța, Italia, America), unde este membru al numeroase organizații profesionale.

 

Mi-a plăcut să scriu mai ales despre consecvența cu care dr. Marius Anastasiu s-a încăpățânat și chiar a reușit să demonstreze că se poate face performanță și într-un spital românesc de provincie, cum este Spitalul Județean de Urgență Buzău. Om fiind, a avut și eșecuri, despre care a vorbit sincer pentru că, așa cum îmi spunea într-un interviu de acum câțiva ani „un chirurg care spune că nu avut niciun eșec, ori minte, ori nu a făcut mare lucru în cariera sa, ca medic”.

În anii ’90, spitalul buzoian era al patrulea din țară în care dr. Anastasiu aborda laparoscopic colecistectomia, după o supraspecializare și mai multe stagii de practică și după ce a obținut anumite competențe complementare, în Franța.

În urmă cu vreo 15 ani, după unul dintre cazurile extrem de complicate pe care le-a rezolvat, chirurgul buzoian avea să schimbe modul de abordare a chirurgiei de urgență în România.

Iar anul acesta a fost unul dintre promotorii schimbării de paradigmă în abordarea nonchirurgicală a apendicitei, deși tratamentul acestei patologii este, de mai mult de 100 ani, exclusiv chirurgical. O cercetare în acest sens a fost prezentată de medicul buzoian în luna mai, la primul Congres European de Chirurgie de Urgență și Trauma (ESTES) organizat în România, la care au participat peste 1.000 dintre cei mai renumiți chirurgi din 87 de țări de pe toate continentele.

Discursul dr. Anastasiu despre „A opera sau nu – o nouă eră în terapia apendicitei” a suscitat un mare interes, atât prin audiență, cât mai ales prin calitatea și numărul intervențiilor și întrebărilor adresate.

La eveniment au prezentat lucrări și medicii Răzvan Dedu și Dragoș Vicol, colegii săi mai tineri care par să fi înțeles și ei, că și la Buzău se poate face performanță dacă ai ambiție și voință și mai ales dacă-ți iubești profesia, viața și oamenii, în general.

 

In ultimele săptămâni, dr. Marius Anastasiu a fost, din  nou, în atenția lumii științifice medicale. După Conferința Națională de Chirurgie de la Iași a participat, cu lucrări științifice, la două manifestări internaționale prestigioase, în Europa și America.

La Congresul Societății Italiene de Chirurgie de Urgență (SICUT) care a avut loc la Napoli, în perioada 16-17 octombrie, a fost chiar desemnat chairman (președinte științific), alături de prof. Franco Stagnitti de la Universitatea Sapienza din Roma, la o sesiune internațională unde a mai conferențiat prof. Mircea Beuran (Spitalul Floreasca din București), prof. V. Dubuisson, vice-președinte al Societatii Franceze de Chirurgie de Urgență (SFCU) și prof. Stefano Miniello (Bari) actualul președinte al SICUT.

Lucrarea prezentată de dr. Marius Anastasiu – „Acute appendicitis still a surgical emergency?” (Apendicita acută rămâne încă o urgență chirurgicală?) se poziționează în avangarda preocupărilor actuale ce schimbă algoritmul terapeutic, pentru cazuri selecționate, într-una din cele mai frecvente patologii operate în serviciile de chirurgie generală.

Peste numai câteva zile, demersul chirurgilor buzoieni M. Anastasiu, R. Dedu, D. Vicol și A. Ilie pe această temă a constituit un subiect de interes major la Congresul Societății Americane de Chirurgie (American College of Surgeons) care a avut loc la San Diego – California, în perioada 22-27 octombrie.

O lucrare similară, ce schimbă practic paradigma de abordare a unei patologii în care tratamentul este de mai mult de 100 ani exclusiv chirurgical a stârnit, firesc, controverse și dezbateri ce s-au concretizat în elaborarea unui trial clinic randomizat – CODA Trial (The Comparison of Outcomes of Drugs and Appendectomy), ale cărui rezultate finale vor fi publicate în anul 2021.

 

Așadar, rămâne apendicita, această operație considerată deja banală, o urgență chirurgicală? Iată ce ne spune medicul Marius Anastasiu, spicuind din lucrarea prezentată la Napoli și care a suscitat ample dezbateri la congresele internaționale din ultima vreme:

„De mai bine de 100 ani, apendicectomia (operația de apendicită –n.r.) a rămas tratamentul standard pentru apendicita acută și constituie cea mai frecventă indicație chirurgicală abdominală în urgență. În ultimele două decenii, ca urmare a utilizării mult mai frecvente în preoperator a explorărilor imagistice diagnostice, ce au diferențiat formele simple de apendicită de cele complicate, dar și a unei mai bune înțelegeri a fenomenului inflamator local, au apărut, în literatura medicală, numeroase trialuri clinice randomizate (RCTs) și reviste bibliografice sistematizate care au analizat legitimitatea utilizării antibioterapiei ca unică procedură terapeutică (antibiotic first-strategy) în formele necomplicate de apendicită acută. Recenzia literaturii medicale pe ultimii 25 ani a retinut 5 trialuri clinice randomizate ce compară rezultatele terapiei cu antibiotice singură versus apendicectomie, la pacienții cu apendicită necomplicată, urmăriți pe o perioadă de 1 an de la internare.

Cele 5 studii cumulate au analizat un total de 1.430 de pacienți dintre care 727 au respectat strategia «antibiotic first-line», iar pentru restul de 703 s-a practicat apendicectomie în urgență. Sub aspectul complicațiilor și a duratei de spitalizare se notează un real beneficiu pentru subgrupul tratat exclusiv cu antibiotice. În eșantionul de pacienți tratați cu antibiotice ca primă intenție, doar 20% au fost readmiși în serviciile chirurgicale cu diagnosticul de recurență apendiculară și operați, iar la aceștia nu s-a consemnat o rată de complicații mai mare față de cei cu intervenție operatorie în urgență (10.9 vs 17.9%).

În concluzie, deși apendicectomia rămâne standardul terapeutic în apendicita acută, nuanțarea indicației operatorii și abordarea selectivă pentru formele necomplicate a unei strategii non-chirurgicale poate reprezenta un prim pas în înțelegerea unei schimbări în patternul epidemiologic al acestei patologii”.

 

Lucrarea cu care dr. Marius Anastasiu a participat la Congresul Societății Americane de Chirurgie (ACS 2017) la San Diego, intitulata „Errors contributing to trauma mortality” (Erori contributive la mortalitatea prin trauma), este o analiza retrospectivă pe un eșantion de 490 pacienți politraumatizați internați în Spitalul Județean de Urgență Buzău în ultimii 5 ani. „Prelucrarea biostatistică a sistematizat taxonomic erori de gestiune inițială a pacienților (input errors), erori de intenție și erori de execuție. Raportat la faza algoritmului diagnostic și terapeutic, 16,6% au fost erori atribuite etapei de staționare în UPU, 25% au fost erori secundare stabilirii diagnosticului și supravegherii secundare, 33,3% au fost consecutive actului chirurgical și 16,6% au survenit în timpul explorărilor imagistice sau transferului interhospitalier.

Intr-un spital, analiza factorilor ce pot influența mortalitatea reprezintă, dincolo de auditarea obligatorie a calității actului medical, un demers complex și responsabil de identificare a punctelor critice în desfășurarea actului medical, atat ca dotare tehnica, resursa de personal calificat dar mai ales în modul în care fiecare executant înrolat în algoritmul diagnostic și terapeutic gestionează standardizat și protocolizat atribuțiile specifice”, explică medicul chirurg buzoian.

Lucrarea, care se înscrie în viziunea specific pragmatică a sistemului de sănătate american, s-a bucurat de aprecierea unor chirurgici reputati precum J. Asensio de la Omaha University și G. Velmahos de la Boston University, care au subliniat ca în contextual juridizarii excesive a actului medical și creșterii incidentelor de malpraxis, cunoașterea lacunelor sistemului și prevenția reprezintă, în fapt, o strategie de optimizare a performanțelor medicale.

 

Congresul Societății Americane de Chirurgie este una dintre cele mai importante manifestări științifice anuale a chirurgilor din intreaga lume. Anul acesta, la eveniment au fost prezenți peste 4.000 de participanți, peste 500 de speakeri și s-a prezentat o gamă largă de oportunități de realizare a schimburilor de experiență și de expunere a celor mai relevante practici și cercetări chirurgicale. Medicul buzoian, singurul român caruia i-a fost acceptată lucrarea, spune că s-a simțit „oarecum copleșit”. „Dacă în Europa mă simt oarecum acasă, în largul meu, în America, unde cercetarea reprezintă unul dintre principalele segmente ale medicinei, iar periodic se face o evaluare a performanțelor, dotării, organizării și standardizării, m-am simțit oarecum copleșit. Am înțeles încă o dată, dacă mai era nevoie, că medicina viitorului se bazează pe cercetare, standardizare, reguli clare care trebuie respectate, atât în avantajul medicului cât și al pacientului”, a conchis medicul Marius Anastasiu, continuând să susțină, însă, că „în ciuda tuturor greutăților, se poate face performanță medicală și în România, chiar și într-un spital de provincie”.

 

Programul Congresului a abordat conținutul esențial clinic și nonclinic, iar o serie interesantă de cursuri a fost oferită de experți de renume mondial în domeniile respective. Mai mult de 110 sesiuni de panouri pe teme relevante au fost oferite participanților, iar forumul științific a inclus prezentări de cercetare chirurgicală și postere.

În numele Colegiului American de Chirurgi, profesorul Michael J. Zinner, MD, FACS, președinte al Consiliului Științific, a declarat că manifestarea științifică a oferit celor mai experimantați chirurgi posibilitatea de a schimba opinii, de a prezenta cercetări și studii de ultimă oră și de a împarăși tinerilor chirurgi „posibilitatea de a înțelege o varietate de experiențe educaționale și de a interacționa cu colegii lor mai experimentați, de a aborda cunoștințele, abilitățile și atributele profesionale necesare pentru furnizarea asistenței chirurgicale de cea mai înaltă calitate pentru medici în toate etapele carierei”.

 

Dr. Marius Anastasiu este medic primar chirurgie generală, doctor în medicină, șeful Secției de Chirurgie Generală a Spitalului Județean de Urgență Buzău. O perioadă a ocupat și postul de manager al unității medicale, dar a preferat să rămâna dedicat profesiei, așa că după un an a revenit în secția pe care o conduce de aproape 20 de ani și în sala de operații.

Este supraspecializat în Chirurgie cancerologică digestivă și deține competențe în Chirurgie laparoscopică și în Traumatologie viscerală, obținute în Franța. Este membru al numeroase societăți academice din Romania, Europa și America și are în palmares zeci de lucrări cu care a participat la manifestarile științifice de profil, organizate în special în Europa, cu precădere în Franța și Italia.    

În anul 2004, chirurgul buzoian Marius Anastasiu devenea unul dintre primii „fellow” români ai American College of Surgeons (FACS), iar în 2006, American Biographical Institute îl desemnează „Omul anului“, dintre sute de medici de top din lumea întreagă.

În 2005 organizează, la Buzău, împreuna cu prof. dr. Nicolae Angelescu, primul Simpozion National de Traumatologie Viscerala cu participare internațională și tot atunci s-a înființat Societatea Romănă de Chirurgie de Urgență și Traumatologie, al cărui secretar general este de la înființare și în prezent, sediul organizației profesionale fiind la Spitalul Județean de Urgenă Buzău. Doi ani mai târziu, SRCUT se afiliază Societății Europene de Chirurgie de Urgență și Trauma (ESTES).