Externarea pacienților COVID asimptomatici, pusă sub semnul întrebării de sindicaliștii din Sănătate
Ministrul Sănătății a aprobat propunerea Comisiei de management clinic și epidemiologic al infecției COVID privind modificarea criteriilor de externare pentru pacienții cu afecțiunea COVID 19, dar Federația Solidaritatea Sanitară atrage atenția că mutarea pacienților asimptomatici la domiciliu crește riscul transmiterii infecției în familie.
Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de Coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2 a fost aprobată de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.
Conform documentului, pacienții asimptomatici cu factori de risc, precum și pacienții simptomatici care au forme ușoare vor fi internați în spitale de faza 2 sau suport. Aceștia vor putea fi externați după minim 10 zile de internare în lipsa febrei și ameliorarea simptomatologiei, pentru cel puțin 72 ore. Testarea de control se va efectua în ziua 8 de la internare.
Pacienții asimptomatici care sunt pozitivi la testul de control vor putea fi externați după 10 zile, dacă medicul curant consideră oportun pe baza criteriilor clinice, cu condiția izolării la domiciliu până la împlinirea celor 14 zile ale perioadei de izolare care decurge de la momentul internării (respectiv 4 zile de la externare).
Pacienții asimptomatici care sunt negativi la testul de control vor putea fi externați după 10 zile, fără a fi necesară izolarea la domiciliu.
În cazul pacienților cu afecțiune renală care necesită dializă, aceștia vor fi mentinuți internați până la 14 zile în vederea asigurării accesului la dializă (procedură care nu poate fi efectuată în condiții de izolare la domiciliu).
Pacienții simptomatici cu forme medii sau severe, vor rămâne în spitale faza 1 sau 2 care au în structură secţii de terapie intensivă sau în spitale suport, în cazul în care spitalele de fază 1 sau 2 nu au secţii de terapie intensivă.
Internarea trebuie să dureze cel puțin 14 zile de la debutul simptomelor, lipsa febrei pentru cel puțin 72 ore și ameliorarea simptomatologiei. Testarea de control se va efectua după îndeplinirea criteriilor mai sus menționate. Pacienții cu rezultat pozitiv la testul de control pot fi externați dacă medicul curant consideră oportun pe baza criteriilor clinice, cu indicații de izolare la domiciliu pentru o perioadă stabilită de medicul curant.
Personalul medical este obligat să utilizeze echipamentele individuale de protecţie (PPE) conform normelor în vigoare pentru toți pacienții care se adresează serviciilor medico-chirurgicale, adaptat în funcție de riscul manoperelor efectuate la pacient.
După externare, monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu se face de către medicul de familie, zilnic, prin sistemul de telemedicină. Pentru pacienții care nu sunt înscriși pe lista unui medic de familie monitorizarea zilnică este efectuată de către Direcția de Sănătate Publică Județeană și a municipiului București.
Noile criterii de externate au fost fundamentate pe baza recomandărilor OMS și ECDC care nu mai condiționează externarea pacientului cu stare clinică bună după 2 teste negative succesive pentru probe recoltate la interval de 24 de ore. Există rapoarte care evidențiază că pacienții pot ramane pozitivi la RT-PCR timp de săptămâni sau chiar să alterneze un rezultat pozitiv după zile/săptămâni după unul negativ, evidențele preliminare sugerând că pacientul nu mai este infecțios.
Reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” din România atenționează însă că testele fals pozitive constituie o mare problemă în cazul internării pacienților asimptomatici, la fel cum mutarea pacienților asimptomatici identificați în mod corect ca fiind pozitivi SARS-CoV-2, la domiciliile personale, crește riscul răspândirii infecției în familie. „Dacă adaugăm nerespectarea normelor de izolare de către acești pacienți (o problemă des întâlnită chiar și în spitale) riscurile acestei abordări devin mai vizibile. Spațiile special amenajate (altele decât spitalele) ar putea constitui o abordare mai adecvată”, atenționează reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară”.
În același timp, reprezentanții Federației sindicale atrag atenția că la fel de riscantă este internarea unui cetățean fără simptome depistat în mod greșit ca fiind pozitiv SARS-CoV-2, din cauza unei eroari standard a aparatului (limitele specificității). „După ce a fost considerat ca fiind pozitiv cetățeanul respectiv este internat într-o unitate sanitară la fel cu alți cetățeni (marea majoritatea cu adevărat pozitivi). Chiar dacă este asigurat un regim de izolare individuală probabilitatea ca acel cetățean să cotacteze cu adevărat virusul crește semnificativ tocmai din cauza internării în astfel de unității”, susțin sindicaliștii.
Potrivit acestora, internarea unui cetățean asimptomatic fals pozitiv aduce cu sine riscul de a-l transforma într-un pacient cu adevărat pozitiv, având în vedere că pentru cele mai bune aparate RT-PCR fiabilitatea este de 95%. „Cu alte cuvinte, calculul arată că este posibil ca 1225 cetățeni români să fi fost internați în mod forțat (din ordinul MS), dar greșit, în spitale, deși ei nu erau cu adevărat infectați”, susțin reprezentanții Federației.
