Fluturi

Fluturele se arunca în gol de pe bloc și la 2 cm de pământ se redresa. Vine Vrabia:

– Ce faci, măi?

– Sport extrem. Am văzut la oameni și m-am apucat și eu. E bestial!

– Și cum faci?

– M-arunc în gol și fix cu 2 cm deasupra pământului mă redresez.

-Cool! Ia să încerc și eu.

Apare Iepurele.

– Ce faceți, măi ?

– Sport extrem. E bestial. La 2 cm de pământ ne redresăm. E fantastic! – zice vrabia.

Sare și iepurele, iar imediat după saritură, vrabia îl întreabă:

– Iepure, dar tu știi să zbori?

– Nu!…

– Cool man!!! – exclamă fluturele.

***

Un trib de sălbatici prinde un grup de turiști format dintr-un american, un englez și un moldovean. Șeful tribului le comunică acestora :

– Cine îmi spune un cuvânt din limba engleză pe care nu-l știu, îi dau drumul acasă. 

– Butterfly! –zice americanul.

– Băi, da’ eu am făcut cursuri la Oxford, crezi că nu știu ca înseamnă fluture? Hai la cârnați cu tine! –zice șeful de trib.

– Butterfly! –zice și englezul.

– Bă și tu ești prost. Înseamnă fluture. Hai la pasta de mici cu tine! 

– Butterflyli! –zice moldoveanul.

Șeful de trib, după îndelungi cugetări:

– Băi, asta nu mai știu. Spune-mi ce înseamna și poți pleca acasă! 

– Fluturili!

***

Iar pentru că astăzi este Sfântul Gheorghe, le spunem „La mulți ani!” sărbătoriților și îi invităm să zîmbească, împreună cu noi:

Gheorghe şi Ion, doi prieteni în vârstă, se întâlneau în parc în fiecare zi, să hrănească porumbeii, să privească raţele şi să discute despre problemele lumii.

Într-o zi, Gheorghe nu a apărut. Ion nu ştia nimic despre el şi s-a gândit că poate a răcit sau ceva. După o săptămână, Ion s-a îngrijorat. Deoarece singurele momente în care s-au întâlnit au fost în parc, nu ştia unde locuieşte Gheorghe, aşa că i-a fost imposibil să afle ce s-a întâmplat cu el.

După o lună, Ion a revenit iar în parc şi – să vezi şi să nu crezi! – apăruse Gheorghe! Foarte fericit să-l vadă, Ion l-a întrebat:

-Pentru numele lui Dumnezeu, Gheorghe, ce s-a întâmplat cu tine?

-Am fost în închisoare.

-Închisoare? Pentru ce?

-Ei bine, a spus Gheorghe, o ştii pe Maria, chelneriţa drăguţă blondă de la cafeneaua unde merg câteodată?

-Da, a spus Ion, îmi amintesc. Ce e cu ea?

-Ei bine, ea a depus plângere de viol împotriva mea, şi, la cei 89 de ani ai mei, am fost atât de mândru, încât atunci când am ajuns în instanţă am spus „sunt vinovat!”.

-Bine, şi ţi-au dat doar o lună pentru viol?

-Ei, nu… judecătorul ăla, invidios, nu m-a crezut și mi-a dat 30 de zile pentru mărturie mincinoasă!..