„Glonțul” Moody’s s-a oprit pe țeavă. Ce va face Fitch?

Evoluția cursului euro/leu a fost una temperată în ultima săptămână, în contextul revenirii în forță a pandemiei în Europa care ar putea dubla ricul recesiunii. În așteptarea ratingului de țară din partea agențiilor Moody’s și Fitch, mișcările din piața românească au necesitat noi intervenții punctuale ale BNR după ce, la începutul săptămânii, BCE a publicat o cotație a euro de 4,8768 lei, valoare ce reprezintă un nou maxim istoric, în timp ce economia europeană se află din nou în impas din cauza numărului mare de infectări cu SARS-CoV-2.

Presiunea pe leu s-a datorat cererii crescânde de valută, în contextul în care vineri era așteptată decizia Moody’s în ceea ce privește ratingul României. În acest moment, nota acordată datoriei guvernamentale este aa3/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, cu perspectiva de ţară negativă.

Agenția americană a decis să publice însă „nota” României după alegerile parlamentare, care se vor desfășura în decembrie. Ratingul este condiționat de nivelul majorării pensiilor. O creștere de 40%, așa cum a votat PSD, ar arunca titlurile de stat românești la „gunoi” (junk), situație în care leul se va deprecia, dobânzile (ratele la credite) vor crește, iar recesiunea economică ar exploda, ceea ce ar impune un nou acord cu FMI, implicit majorări de taxe și impozite, inclusiv TVA.

Întârzierea acceptată de Moody’s s-a datorat majorării pensiilor cu 14%, nivel considerat sustenabil.

La sfârșitul acestei săptămâni este așteptată decizia Fitch, care ar putea fi una asemănătoare cu cea a Moody’s. Într-o astfel de situație, presiunea pe cursul de schimb se va reduce semnificativ și nu va mai necesita intervenții din partea BNR. De altfel, vineri seară, după amânarea publicării ratingului, cotațiile euro au scăzut pe piețele internaționale până la 4,869 lei.

Media euro a fluctuat între 4,8730 și 4,8746 lei, cursul de vineri fiind stabilit 4,8744 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,873 – 4,879 lei, cu închiderea la 4,874 lei.

Perechea euro/dolar a fluctuat între 1,1703 și 1,1869 dolari. Vineri, după o scădere la 1,1787dolari/1 euro, a urmat o creștere a euro până la 1,1865 dolari, cu piețele americane închizând la 1,1862 dolari. Scăderea monedei americane s-a datorat reducerii aversiunii față de risc, piețele mizând pe o victorie la prezidențialele SUA a democratului Joe Biden.

La noi, cursul dolarului a coborât de la 4,1456 la 4,1135 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,1145 lei.

Moneda elvețiană a fluctuat între 1,07 și 1,075 franci/euro, iar cursul ei s-a mișcat în culoarul 4,5396 – 4,5487 lei, cel de la finalul săptămânii fiind stabilit la 4,5485 lei.

Media lirei sterline a fluctuat între 5,3552 și 5,3917 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 254,7806 lei, la începutul săptămânii, la 252,5738 lei, la finalul ei. Scăderea s-a datorat evoluției prețului unciei de aur pe piețele specializate, care a fluctuat vineri între 1.896 și 1.914 dolari, dar și deprecierii monedei americane.

Dobânzile interbancare s-au menținut pe creștere.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la sfârșitul săptămânii la 2,16%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 2,18%.

Indicele ROBOR la 12 luni a crescut de la 2,17 la 2,18%.

Bitcoin a urcat pe plaformele specializate până aproape de 13.500 dolari, aproape dublu față de începutul anului.

*Analiza vlutară săptămânală (cuprinde perioada 19  –  23 octombrie), realizată de Radu GEORGESCU – DOMUS M&D