Impactul pandemiei asupra pacienților cu boli inflamatorii intestinale
Majoritatea și-au continuat tratamentul cu ușurință, deși mai bine de jumătate se tem să meargă la spital pentru consultații și tratament.
Asociaţia Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR) a derulat în perioada noiembrie-decembrie un studiu în rândul pacienților care suferă de astfel de afecțiuni, pentru a stabili în ce măsură aceștia au fost afectați de pandemie. Dintre cei 156 de pacienți selectați, 28% au fost infectați cu noul coronavirus, toți suferind forme ușoare de Covid-19, care le-au permis să se trateze la domiciliu.
Ca majoritatea românilor, 55% dintre pacienții cu boli intestinale inflamatorii se tem să meargă la spital pentru consultații și tratament, de teamă să nu se contamineze, iar în aceeași proporție, aceștia își fac griji pentru impactul economic negativ pe care pandemia îl va avea asupra lor.
Sondajul arată că 72% dintre pacienţii cu boli inflamatorii intestinale declară că au putut lua legătura cu uşurinţă cu medicul de familie, 17% s-au confruntat cu dificultăţi şi doar 2% nu au putut lua deloc legătura cu acesta. Când vine vorba de medicul curant, în general gastroenterolog, 22% declară că au luat legătura cu dificultate şi 8% nu au reuşit să îl contacteze, deşi au încercat. Principalele motive pentru care pacienţii au contactat medicul curant au fost obţinerea reţetelor, programarea pentru administrarea de tratament sau consultaţie şi alte aspecte şi întrebări legate de boala lor. Cel mai folosit mijloc de contact a fost telefonul personal al doctorului, în 53% dintre cazuri, în timp ce 28% dintre pacienți au luat legătura cu medicul prin e-mail, iar 21% au apelat la telefonul de la clinică sau spital.
În privinţa tratamentului, doar 2% dintre pacienţi declară că au oprit tratamentul din proprie iniţiativă şi 3% au primit recomandarea medicului pentru întreruperea tratamentului. Aproximativ 70% au declarat că au putut urma tratamentul în perioada stării de alertă, în timp ce 21% au întâmpinat dificultăţi, iar 9% nu au reuşit să îşi continue tratamentul conform programării.
Totodată, 72% dintre pacienţi se tem că, în cazul unei amânări a administrării terapiei, s-ar putea confrunta cu o recădere a bolii sau un puseu şi acelaşi procent menţin îngrijorări cu privire la contactul fizic cu alte persoane. În ceea ce privește folosirea elementelor de protecţie 99% dintre pacienți au declarat că le utilizează menționând în special mai ales masca şi dezinfectantul.
O serie de întrebări au făcut referire și la medicaţie, 32% dintre pacienţi susţinând că nu au luat în această perioadă alte medicamente faţă de cele prescrise de medic, în timp ce 57% au luat vitamine şi 35% analgezice şi antiinflamatoare.
Impactul psihologic al pandemiei asupra pacienților cu boli intestinale inflamatorii a constituit un alt capitol al studiului. Din acest punct de vedere, 62% dintre pacienţi au mărturisit că simt un sentiment de izolare în această perioadă, 55% că îşi fac griji în privinţa impactului economic al pandemiei asupra veniturilor şi 75% cred ca stresul din această perioadă ar putea agrava boala lor. Familia, prietenii, psihologul şi medicul curant sunt cei identificaţi de pacienţi că i-ar putea ajuta în reducerea stresului.
Cu toate acestea, 62% sunt optimişti cu privire la rezolvarea crizei sanitare, iar în cazul disponibilităţii unui vaccin recomandat de medic, 22% dintre pacienţi s-ar vaccina imediat, în timp ce 40% vor solicita mai multe informaţii înainte de a lua o decizie cu privire la vaccinare.
Bolile inflamatorii intestinale sunt tulburări gastro-intestinale cronice care se manifestă prin dureri abdominale, diaree, incontinenţă, pierdere în greutate, oboseală. În România sunt aproximativ 15.000 de pacienţi sunt diagnosticaţi cu boli din această categorie, cel mai frecvente fiind boala Crohn și colita ulcerativă.
